PERICOLELE  PLANTELOR INVAZIVE ADUSE DIN STRAINATATE! (troscotul japonez, bunghișorul American, slăbănogul himalaian, napul porcesc, mărită-mă mamă, sânzienele de grădină (sânziene canadiene), slăbănogul cu flori mici și crinul portocaliu)

Fundația Conservation Carpathia, în colaborare cu Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, a organizat sâmbătă, 19 octombrie, o conferință dialog despre plantele străine invazive și impactul acestora asupra ecosistemelor. Evenimentul a reunit specialiști din domeniu și a atras un public numeros, interesat de modul în care aceste specii problematice afectează ecosistemele locale. Totodată la Grădina Botanică din București a fost vernisată și o expoziție dedicată plantelor străine invazive, care va fi deschisă publicului până în data de 17 noiembrie.

Discuțiile au fost conduse de prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, coordonatoarea Grădinii Botanice, și dr. Oliviu Pop, biolog la Fundația Conservation Carpathia, care au evidențiat necesitatea unei acțiuni colective pentru combaterea răspândirii acestor plante străine invazive. Pentru a crește gradul de conștientizare privind plantele străine invazive, Fundația Conservation Carpathia a lansat și o campanie de informare. Detalii: https://www.carpathia.org/ro/plante-straine-invazive/

Impactul plantelor străine invazive asupra biodiversității României

România se confruntă cu peste 130 de specii de plante străine străine invazive sau cu potențial invaziv, care perturbă echilibrul ecologic și afectează comunitățile locale. Printre cele mai problematice specii identificate de Fundația Conservation Carpathia în aria de proiect, situată în sud-estul Munților Făgăraș, se numără troscotul japonez, bunghișorul american și slăbănogul himalaian, napul porcesc, mărită-mă mamă, sânzienele de grădină (sânziene canadiene), slăbănogul cu flori mici și crinul portocaliu, care au fost prezentate pe larg în cadrul discuțiilor.

„Sunt acele specii de plante care nu sunt native într-un ecosistem, adică nu sunt specifice locului, mai exact continentului, bioregiunii, insulei, dar ajung acolo accidental sau ca urmare a activității oamenilor. Li se mai spune specii străine, alogene, exotice sau non-native. Plantele străine invazive reprezintă o amenințare serioasă la adresa biodiversității, iar prevenirea răspândirii lor este crucială pentru protejarea ecosistemelor naturale,” a subliniat dr. Oliviu Pop.

Acțiuni concrete pentru protecția naturii

Începând din 2020, Fundația Conservation Carpathia a desfășurat intervenții ecologice de eliminare a acestor specii invazive pe o lungime de 157 de kilometri de-a lungul văilor râurilor din sud-estul Munților Făgăraș. Metodele folosite sunt prietenoase cu mediul, evitând utilizarea substanțelor chimice, iar scopul este reducerea extinderii plantelor invazive cu cel puțin 50%.

Ce putem face?

Pentru a preveni și a controla răspândirea plantelor străine invazive, sunt necesare următoarele acțiuni:

• Prevenirea introducerii speciilor străine cu potențial invaziv în grădini și natură. Plantați în grădini specii native sau specii ornamentale care nu au potențial invaziv. (albăstrele, crăițe, măceș, păducel, soc etc.)

• Limitarea extinderii speciilor deja instalate.

• Informați-vă despre potențialul acestor specii de plante și despre cum le puteți combate, dacă deja le aveți în grădini. Nu aruncați în natură resturile vegetale provenite din grădini.

• Potrivit studiilor, în România au fost identificate până acum 396 de specii de plante străine invazive sau cu potențial invaziv.

„Fun Facts” care au captat atenția vizitatorilor

Informații surprinzătoare au adus un plus de interes în rândul participanților. Printre ele, faptul că troscotul japonez poate crește prin asfalt și ciment din cauza rizomilor săi extrem de rezistenți, iar sânzienele canadiene, vândute frecvent în florării, sunt o specie invazivă. O singură plantă de slăbănog cu flori mici poate produce până la 10.000 de semințe.

Expoziția despre plantele străine invazive continuă timp de o lună

Publicul este invitat să cunoască și să recunoască o selecție de plante străine invazive, care afectează în special zona Munților Făgăraș, aria de proiect a Fundației Conservation Carpathia, să învețe despre impactul pe care acestea îl au asupra mediului, dar și cum pot fi combătute. „Plantele străine invazive, o expoziție neinvadatoare” este amenajată până pe 17 noiembrie și poate fi văzută pe aleea centrală a Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză”, București.

Despre Fundația Conservation Carpathia

Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și a comunităților locale. Din 2009, fundația românească a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud‑estul Carpaților Meridionali, achiziționându‑le cu scop de conservare, a plantat peste 4 milioane de puieți pe 1.991 de hectare afectate de tăieri, a creat o zonă de 78.000 de hectare pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă și de trofee.

Fundația contribuie la bunăstarea comunităților din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educație și de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Național Munții Făgăraș.

Activitatea Fundației Conservation Carpathia este recunoscută la nivel național și internațional, recent organizația primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastră”. Din 1948, BAMBI premiază personalități și organizații care se remarcă prin activitate și au un impact deosebit.

SURSA: Fundația Conservation Carpathia

Scroll to Top