Războiul Ucrainei cu Rusia a început în momentul în care ucrainenii, în 2014, au făcut revoluție pentru a-și arăta sprijinul pentru parcursul european al țării. Analistul Sergiu Mișcoiu explică dacă Republica Moldova riscă un conflict militar cu Rusia dacă referendumul pro-european va fi validat.

Ucraina a fost invadată de Rusia în 2022, dar războiul dintre cele două țări a început în 2014, când armata rusă a intrat în Crimeea, în urma revoluției în care ucrainenii au făcut revoluție pentru a asigura că țara va merge pe o cale europeană și va elimina influența rusă.

Este Republica Moldova în aceeași situație dacă referendumul pro-european va fi validat? Ne putem aștepta la surprize la cele două scrutinuri din Republica Moldova– alegerea președintelui și referendumul pro-european? Va continua Republica Moldova cu integrarea în NATO? Cum va fi procesul de aderare a Republicii Moldova la UE?

A răspuns la aceste întrebări analistul de politică internațională Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și membru permanent al Institutului de Studii Politice al Universității Paris-Est.

„Nu cred că vor fi mari surprize”

Adevărul: La ce să ne așteptăm de la alegerile din Republica Moldova. Credeți că vor fi surprize?

Sergiu Mișcoiu: Nu cred că vor fi mari surprize. Singurul lucru care este încă poate nedeterminat cu totul, dar nici acolo nu sunt mari semne de îndoială, dar sunt anumite semne de îndoială, este prezența la vot la referendum, pentru că această campanie din ultimele zile intensificată de forțele pro-ruse în direcția boicotării referendumului poate eventual parțial să dea anumite rezultate.

Deși totuși nu este mai probabil să nu se valideze referendumul, adică să nu se întrunească condițiile legale pentru ca acest lucru să se întâmple. Totuși în ultimul timp au crescut semnele de îndoială față de ceea ce se întâmplase anterior când era destul de limpede că referendumul va fi validat.

Și acest fapt e cauzat de o campanie mai bine articulată de către forțele pro-ruse care au înțeles că singura lor șansă este aceea ca pragul electoral să nu fie atins și atunci s-au concentrat pe ținerea alegătorilor acasă, a propriului electorat și apoi a electoratului altor partide eventual.

Deci, încă o dată, cred că nu e neapărat o campanie care va da rezultate, însă este poate singurul semn de întrebare mai important în aceste alegeri.

În rest, pare destul de confortabil avansul Maiei Sandu din sondaje pentru turul I și pentru turul al doilea, astfel încât aceasta să nu aibă emoții, indiferent cu cine ar intra în turul al doilea.

Am văzut în ultimele zile niște reacții și mesaje importante ale unor lideri internaționali privind alegerile din Republica Moldova. E o miză importantă pentru Occident ce se întâmplă acum în Moldova, dincolo de importanța acestor alegeri pentru noi?

A devenit o miză mai importantă de când am avut de a face cu războiul din Ucraina. pentru că dacă anterior Republica Moldova apărea ca un teren de înfruntare între est și vest, însă unul dintre terenurile minore pe care, desigur, Vestul nu spera să le cucerească și nu putea să nutrească mari speranțe că Republica Moldova va intra cu totul în zona de influență occidentală. Pe când cu războiul din Ucraina, orice fel de luptă între Occident, dusă chiar și pe Rusia, dusă chiar și pe cele mai anteriori, nesemnificative fronturi este considerat de acum foarte importantă.

Și în perspectiva aceasta în care Rusia dorește să mențină o presiune majoră în zona de proximitate imediată a Occidentului, arătând că există nu doar Ucraina și chestiunea ucraineană, ci și alte zone în care se duce această bătălie a civilizației rusești împotriva „barbarilor occidentali”.

Sigur că Republica Moldova a căpătat o importanță mare, o importanță strategică, o importanță simbolică. De aceea, atenția față de Republica Moldova a crescut și a crescut de asemenea și gradul de preocupare a Occidentului pentru reziliență față de dezinformare. Brusc occidentalii s-au trezit să recunoască ceea ce de multă vreme țări precum România sau Polonia atrăgeau atenția, anume că Rusia duce o campanie permanentă și bine articulată, hiperfinanțată și extrem de intruzivă de dezinformare pentru a semăna dezbinare în interiorul taberei occidentale și pentru a submina valorile euroatlantice. Brusc, după declanșarea ostilităților din Ucraina, Occidentul a început să înțeleagă acest lucru cu prețul pierderii, de exemplu, a unei părți din influența occidentală în Africa, de exemplu.

Și atunci, Republica Moldova este privită și din această perspectivă a înfruntării dialectice Est-Vest, în condițiile în care sunt identificate modalitățile și strategiile rusești de a practica în masă subminarea discursului occidental și, practic, destabilizarea prin dezinformarea societăților care doresc să pășească pe calea aceasta apropierii față de Occident.

De aceea, cu atât mai mult, este important ca Rusia să nu își poată îndeplini obiectivele în Republica Moldova și de aceea cred că și francezii și americanii, dar și alte state din vest își concentrează eforturile în această direcție.

„Autoritățile în Republica Moldova au rezistat mai degrabă bine dezinformării pro-Kremlin”

Cum credeți că s-au descurcat autoritățile din Moldova în fața acestei campanii a Rusiei?

Autoritățile în Republica Moldova au rezistat mai degrabă bine, cel puțin în planul acesta al luptei directe cu dezinformarea. Nu au lucrat cu jumătate de măsuri, deci au tăiat de la rădăcină acele campanii care permiteau unor trusturi mediatice să dezinformeze cu bună știință, să practice un discurs împotriva intereselor, inclusiv a integrității teritoriale a Republicii Moldova.

De asemenea, Republica Moldova s-a apropiat de Uniunea Europeană și NATO și faptul că la Chișinău funcționează un centru de combatere a dezinformării al Uniunii Europene cu un personal care este din ce în ce mai important și mai calificat, este până la urmă o garanție pe care Moldova a obținut-o, că eforturile sale vor fi, într-un fel sau altul, recompensate de Uniunea Europeană atentă la situația din Moldova.

Acum, ceea ce poate nu a făcut suficient administrația de la Chișinău a fost să se asigure de participarea efectivă a cetățenilor Republicii Moldova la fluxul acesta de informații favorabile venite dinspre media occidentale și de asemenea nu a căutat suficient să-și apropie cetățenii Republicii Moldova care, așa cum știm, au fost dezinformați de-a lungul timpului lung al istoriei și a căror identitate nu este chiar atât de românească sau pro-occidentală pe cât își închipuie mulți dintre cei care conduc acum diverse instituții de la Chișinău.

Au existat în ultimii ani, cel puțin din 2021-2022 încoace, un fel de prăpastie între guvern și societate în Republica Moldova. Multe din măsurile guvernamentale nu au fost suficient de bine explicate și acest lucru s-a văzut totuși în percepția pe care cetățenii o au față de guvern și față de instituții, inclusiv cetățenii care vor vota la referendum și vor vota probabil cu Maia Sandu pentru un al doilea mandat, sunt destul de critici, dacă nu chiar foarte critici, o parte dintre ei cel puțin, față de modul în care guvernul a interacționat cu societatea și a căutat să-și apropie indivizii prin măsuri și politici de incluziune, de redistribuire.

O bună parte a societății moldovenești a simțit că guvernul de la Chișinău le-a dat lecții venite dinspre Occident și acest lucru nu e deloc ușor de suportat pentru cetățenii care acum se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește nivelul de trai și speranța pentru ziua de mâine.

Singurul caz în care Rusia poate invada Ucraina

Putem să spunem că Republica Moldova este acum, cumva, la momentul Revoluției din 2014 din Ucraina, când ucraienii a decis direcția europeană? Ce credeți că va urma dacă va trece referendumul? Credeți că se poate repeta scenariul Ucraina în Moldova?

Nu cred că e foarte probabil un asemenea scenariu, fiindcă pentru ca Rusia să atace ar trebui să aibă un argument suficient de puternic. Vedeți, în Ucraina, Revoluția portocalie s-a produs într-un context de schimbare bruscă a cârmei Ucrainei.

În Republica Moldova totuși avem o schimbare de macaz care a început cu 2019-2020 și s-a continuat în anii următori Și acum suntem de fapt în fața unei confirmări a unei tendințe, mult mai mult decât în fața unei schimbări de direcție, schimbări totale de direcție.

Deci comparația nu este justificată față de ceea ce s-a întâmplat în Ucraina atunci, iar în ceea ce privește reacția Moscovei, aceasta ne putem aștepta să fie una retoric destul de critică.

Ne putem să aștepta și la o serie de sancțiuni pe care Rusia le-ar putea aplica Republicii Moldova în ceea ce privește importurile sau în ceea ce privește anumite tranzacții de tip economic, care oricum s-au redus în ultimul timp, însă nu cred că există suficiente motive pentru ca Republica Moldova să fie agresată direct de către Moscova.

Singurul caz în care o asemenea situație s-ar putea produce ar fi acela în care Republica Moldova ar încerca o preluare efectivă a controlului asupra autoproclamatei Republici Transnistrene, acolo sigur că ar avea Moscova un pretext real pentru a începe ostilitățile, însă în faza actuală mi-e greu să cred că un asemenea scenariu se va produce.

Urmează aderarea la NATO?

Credeți că pasul acesta spre Uniunea Europeană este de asemenea și un pas spre NATO?

Ori ce pas pe care Republica Moldova îl face înspre vest, apropie de o sferă de influență euroatlantică. și, deci, Republica Moldova este mai credibilă în cererea sa de a adera și la NATO din postura de stat care își introduce în Constituție dorința de a adera la Uniunea Europeană.

În același timp, această apropiere nu poate să fie decât una relativă în condițiile în care, așa cum știm, extinderea NATO către est, în momentul de față, este una blocată sau cvasi-blocată, state care se află în litigii teritoriale nu pot să facă obiectul unei aderări la Alianța Nord-Atlantică și cred că pașii trebuie să fie unii mai degrabă treptați, pentru că în faza actuală nici NATO nu dorește să provoace și mai mult Rusia atrăgând represalii din partea Moscovei.

Ar fi un argument pentru o potențială invazie a Rusiei o eventuală intenție în sensul ăsta?

Ar fi un argument pe care l-ar prezenta imediat Rusia, considerând că s-a încălcat încă o dată acel faimos acord despre care, până la urmă, nu există nicio dovadă foarte concretă, privind acceptarea independenței și autonomiei statelor foste comuniste din Europa Centrală și de Est, cu mențiunea că NATO nu va avansa înspre fosta sferă de influență sovietică, lâsându-le cumva într-o zonă gri pe acestea.

Cel puțin Rusia pretinde că a existat o asemenea înțelegere informală în anii 1990, la începutul acestui deceniu. Occidentalii pretind că nu a existat deloc o asemenea variantă, însă oricare dintre aceste scenarii ar fi adevărate, Rusia va putea folosi retoric mai ales pentru comunitatea internațională favorabilă Rusiei, de la Iran la Corea de Nord și trecând prin Venezuela și prin alte asemenea state, acest pretext pentru a chiar eventual acționa împotriva Republicii Moldova.

Rusia știe de asemenea destul de clar că o agresare a Republicii Moldova va trebui să se întâmple înainte de aderarea eventuală a Republicii Moldova la NATO și secvența cea mai probabilă ar fi cea în care Moldova dobândește șanse mai mari să adere la NATO, se pregătește cumva aderarea, însă aderarea nu are loc, pentru că atunci și reacția Occidentului ar trebui să fie una proporționată.

E singura zonă temporară în care Rusia ar putea interveni într-un fel sau altul împotriva Republicii Moldova. Dar asta sigur numai în cazul în care ar exista o concretizare cu caracter definitiv și imediat a intenției Republicii Moldova de a adera la NATO cu primirea eventuală a acesteia în Organizația Transatlantică.

Ce urmează pentru Republica Moldova?

Dacă va trece referendumul, ce credeți că urmează pentru Republica Moldova? Se va merge pe o procedură rapidă simplificată sau se va aștepta un proces îndelungat de integrare?

Procesul este prin natura sa unul îndelungat, anevoios și pe drept cuvânt este unul îndelungat și anevoios pentru că compatibilitatea cu Uniunea Europeană, așa cum am văzut noi pe pielea noastră România, dar și alte state, este cumva importantă în mod real, nu importantă doar în mod declarativ.

Deci, altfel spus, dacă nu îndeplinești o serie de standarde și condiții, atunci cu greu vei putea face față forțelor pieței din Uniunea Europeană, cu greu vei putea să-ți integrezi economia și societatea la fluxurile europene și orice stat care are intenția de a adera la Uniunea Europeană are tot interesul să fie pregătit în mod obiectiv pentru această aderare, nu doar să-și dorească aderarea efectivă.

Și asta înseamnă că Republica Moldova trebuie să facă în continuare eforturi, eforturi susținute și sigur, aceste negocieri pot să se întâmple într-o manieră sistematică, minuțioasă și care să aibă un orizont de timp foarte lung sau pot să se întâmple într-o manieră serioasă, solidă, fără excepții, însă într-o perioadă de timp care să dovedească dorința reală a UE de a integra noul stat.

Și probabil că cea de-a doua variantă ar fi una mai probabilă decât prima, desigur, toate acestea depind și de gradul de coeziune și unitate din UE și de voința politică a statelor membre de a integra Republica Moldova.

UPDATE - REZULTATE PRELIMINARE - ALEGERI REP. MOLDOVA

Ora 11:00 Suspans la Chișinău: voturile din Diaspora au dus referendumul în prelungiri / Urmează o zi de tensiune în Republica Moldova – tabăra europeană, în avantaj datorită voturilor din străinătate / Maia Sandu conduce cu 42% în primul tur al prezidențialelor

Rezultatele preliminare din ziua electorală a Republicii Moldova sunt amestecate. Maia Sandu conduce, așa cum era de așteptat, în primul tur al prezidențialelor, cu o diferență de 15 puncte procentuale. Datele oficiale arată că cei mai mulți dintre alegătorii care locuiesc în Republica Moldova au votat însă „NU” la referendumul privind aderarea la UE. Este un semn prost pentru guvernul pro-european și o veste bună pentru forțele pro-ruse, chiar dacă rezultatul la referendum pare că se inversează, datorită votului masiv pro-UE din diaspora.07:05

Crește avansul tabărei NU, care conduce la această oră cu peste 4.100 de voturi la referendumul pentru aderarea la blocul comunitar, arată rezultatele preliminare.06:23

Tabăra NU a preluat iarăși conducerea, cu un avans de aproape 3.000 de voturi în numărătoarea voturilor la referendumul pentru aderarea la UE. Mai sunt de numărat peste 30.000 de voturi, iar suspansul se prelungește.06:15

A apărut și prima reacție a Rusiei, care ironizează guvernul și pe președinta Maia Sandu în urma alegerilor din Moldova și vorbește despre ”frigiderul moldovenilor”.

SURSE: Adevarul.ro, HOTNEWS