Parfumuri sau alte bunuri la prețuri de chilipir, direct din portbagaj – o ofertă tentantă sau o capcană juridică? Deși achiziționarea acestor produse poate părea o afacere avantajoasă la prima vedere, consecințele legale pot fi grave atât pentru vânzători, cât și pentru cumpărători. Riscurile variază de la amenzi și confiscarea bunurilor până la acuzații de evaziune fiscală, contrabandă sau chiar spălare de bani.
Comercializarea parfumurilor de diferite mărci cunoscute, obținute și revândute fără documente justificative reprezintă o practică ilegală care atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Această activitate implică multiple încălcări ale legislației în vigoare și poate fi încadrată în sfera mai largă a evaziunii fiscale și a contrabandei. Pe parcursul anilor au existat mai multe cazuri în care organele judiciare au depistat indivizi care vindeau parfumuri direct din portbagajul autoturismelor lor, fără ca aceștia să dețină vreun document justificativ sau vreo autorizație. În practică, parfumurile respective se obțin, de regulă, de către infractori fie prin comiterea infracțiunii de furt, fie prin falsificarea produselor.
Din perspectiva dreptului penal, comercializarea parfumurilor din portbagaj, fără documente justificative poate fi încadrată în mai multe infracțiuni. Autoritățile competente în investigarea și sancționarea acestor fapte includ Poliția Română, Direcția Generală a Vămilor și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Discută cu un avocat
Prima dintre aceste infracțiuni este evaziunea fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Fapta constă în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi.
O altă infracțiune ce ar putea să fie reținută în sarcina făptuitorilor este infracțiunea de contrabandă, definită în art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. Aceasta se referă la introducerea sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Nu în ultimul rând, în situațiile în care au fost descoperite persoane care vindeau parfumuri direct din portbagaj, autoritățile au mai reținut și infracțiunea de punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare, prevăzută și pedepsită de art. 102 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice. Pedeapsa prevăzută de lege pentru săvârșirea aceste infracțiuni este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Pe lângă pedepsele privative de libertate, instanțele pot dispune și confiscarea specială a bunurilor care au făcut obiectul infracțiunii, conform art. 112 din Codul Penal. Aceasta include atât parfumurile comercializate ilegal, cât și mijloacele de transport utilizate pentru săvârșirea faptelor.
În ceea ce privește persoana care achiziționează parfumuri vândute direct din portbagaj, situația juridică este mai nuanțată și depinde de mai mulți factori.
Prima dintre potențialele infracțiuni care ar putea fi reținute în sarcina cumpărătorului este tăinuirea, prevăzută de art. 270 din Codul Penal. Această infracțiune constă în primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia. Pentru a fi incidentă această infracțiune, cumpărătorul trebuie să aibă cunoștință despre proveniența ilicită a parfumurilor. Pedeapsa prevăzută este închisoarea de la unu la 5 ani sau amendă.
În cazul achiziționării parfumurilor vândute direct din portbagaj, cumpărătorului i s-ar putea fi reținută și infracțiunea de spălare a banilor incriminată de art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Dacă cumpărătorul achiziționează parfumuri în cantități mari, cu intenția de a le revinde și de a obține profit, cunoscând proveniența lor ilicită, ar putea fi acuzat de spălare de bani. Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
Suplimentar, în sarcina cumpărătorului s-ar putea reține și complicitatea la evaziune fiscală, în conformitate cu art. 48 din Codul Penal coroborat cu art. 9 din Legea nr. 241/2005. Dacă se poate dovedi că cumpărătorul a înlesnit sau a ajutat în orice mod la sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale de către vânzător, acesta ar putea fi acuzat de complicitate. Pedeapsa se reduce cu o treime față de cea prevăzută pentru autor.
În procesul de evaluare a potențialei răspunderi penale a cumpărătorului de parfumuri vândute din portbagaj, organele de urmărire penală vor efectua o analiză a mai multor aspecte. Elementul primordial în această analiză îl constituie gradul de cunoaștere a provenienței ilicite a produselor. Astfel, se va cerceta cu atenție dacă cumpărătorul deținea informații sau ar fi trebuit să știe, în mod rezonabil, că parfumurile achiziționate au fost obținute prin mijloace care contravin legii sau fără documentele justificative necesare. Este important de subliniat că absența acestei cunoașteri poate conduce la exonerarea cumpărătorului de răspundere penală, întrucât principiul culpabilității în dreptul penal presupune existența unei forme de vinovăție.
În strânsă legătură cu acest prim aspect, organele judiciare vor analiza intenția cumpărătorului, cercetând dacă acesta a acționat cu intenție directă sau indirectă în momentul achiziționării parfumurilor. Această evaluare va lua în considerare toate circumstanțele obiective și subiective ale cazului, pentru a determina dacă cumpărătorul a prevăzut și a urmărit sau a acceptat posibilitatea ca produsele să provină dintr-o sursă ilicită.
Un alt factor determinant în stabilirea răspunderii penale îl reprezintă scopul achiziției. Organele de urmărire penală vor face o distincție clară între achizițiile destinate uzului personal, efectuate în cantități rezonabile, și cele care sugerează o intenție de revânzare sau de participare la un lanț de distribuție ilegal. În cazul în care se constată că parfumurile au fost cumpărate exclusiv pentru uz personal și în cantități care nu depășesc necesarul obișnuit al unui consumator, probabilitatea ca cumpărătorul să fie acuzat de infracțiuni scade semnificativ. În schimb, achiziționarea unor cantități mari, care depășesc în mod evident nevoile personale, poate fi interpretată ca un indiciu al intenției de revânzare, ceea ce ar putea atrage răspunderea penală.
Cu toate acestea, și în ipoteza achiziționării parfumurilor pentru uzul personal în sarcina cumpărătorului s-ar putea reține infracțiunea de tăinuire, în măsura în care acesta fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Or, având în vedere modalitatea în care sunt vândute parfumurile (din portbagaj, fără vreo autorizație sau alte documente justificative), este greu de susținut că cel care a cumpărat produsele respective nu a cunoscut proveniența ilicită a acestora.
Frecvența achizițiilor constituie, de asemenea, un aspect important în evaluarea juridică a situației. Cumpărarea repetată de parfumuri din surse suspecte sau fără documentație adecvată poate fi considerată de către organele de urmărire penală drept un indiciu puternic al complicității sau al tăinuirii.
Nu în ultimul rând, prețul de achiziție joacă un rol semnificativ în analiza juridică. Un preț substanțial mai mic decât cel practicat în mod obișnuit pe piața legală pentru produse similare poate fi interpretat ca un semnal de alarmă pe care cumpărătorul ar fi trebuit să îl ia în considerare. Organele judiciare pot argumenta că o diferență semnificativă de preț ar fi trebuit să trezească suspiciuni rezonabile cu privire la proveniența și autenticitatea produselor, punând astfel cumpărătorul în situația de a investiga mai atent sursa parfumurilor înainte de a le achiziționa.
Toate aceste aspecte vor fi evaluate în mod cumulativ și coroborat de către organele de urmărire penală, pentru a forma o imagine completă și nuanțată asupra gradului de implicare și a nivelului de cunoaștere a cumpărătorului cu privire la caracterul ilicit al tranzacției. Această analiză va sta la baza deciziei de a trage sau nu la răspundere penală cumpărătorul, în conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului penal și cu jurisprudența relevantă în domeniu.
În concluzie, deși obiectul principal al urmăririi penale în astfel de cazuri vizează de obicei pe vânzători și distribuitori, cumpărătorii nu sunt complet exonerați de răspundere. Aceștia pot fi trași la răspundere penală dacă se poate dovedi că au acționat cu intenție și cunoștință de cauză în achiziționarea parfumurilor obținute și revândute ilegal.
