În lumea satului de odinioară, luna octombrie era numită și Brumărel, pentru că acum vremea se răcește semnificativ și începe să cadă bruma. Se credea că dacă frunzele stau mai mult pe arbori, iarna avea să fie una foarte grea. Ceața din octombrie preveștește că în decembrie zăpezile vor fi abundente. Bătrânii îi îndrumau pe tineri să are pământul imediat ce culeg recoltele, pentru a putea semăna la primăvară. Acum se culeg porumbul, poamele și strugurii din vii, pomii trebuie curățați de crengile uscate cât mai devreme, iar în jurul lor trebuie săpat pentru a se afâna mai bine pământul.
Obiceiuri și sărbători
1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului, Pocroavele: În slavonă, Pocrov definește intrarea în anotimpul rece. În tradiția populară se spunea că Maica Domnului a acoperit pe un pustnic, care stătea sprijinit de un stâlp, astfel că, în tot timpul șederii sale, nu a suferit din cauza vremii. Se mai spunea și că, în ziua de Procoave, Sfântul Ioan Roman a văzut-o pe Maica Domnului cum se ruga pentru lume. Femeile posteau în această zi pentru ca Dumnezeu să nu pedepsească lumea și să fie ferite de boli;
11 octombrie – Sfântul Apostol Filip: Oamenii se închină la Sfântul Filip pentru ca gospodăriile lor să fie apărate de animalele sălbatice;
14 octombrie – Sf. Parascheva, Nunta Oilor, sfârșitul verii lui Miloi: În această zi nu se muncește pentru a se face roadele pământului, iar anul următor să fie bogat. Sătenii aduc la biserică ofrande și îi pomenesc pe morți. Căruțele sunt depozitate în șoproane toată iarna și încep pregătirile pentru anotimpul rece. Turmele sunt și ele pregătite pentru iernat, se tocmesc ciobanii și se deschid târgurile unde se valorifică brânza, carnea și lâna oilor.
17 octombrie – Sf. Osie, Lucinul: În tradiția populară, de ziua Sfântului Osie sătenii nu desfășurau nici o activitate legată de prelucrarea lânii, pieilor de animale pentru ca acestea să fie ocrotite de lupi;
25 octombrie – Ajunul Sf. Dumitru: În această zi, sătenii se duc la biserică și împart pentru sufletul morților. În unele sate se face și focul lui Sumedru, cum mai este denumit popular Sfântul Dumitru. Copiii sar peste foc pentru a fi sănătoși, iar flăcăii pentru a se căsători în anul ce vine. După ce focul este stins, fiecare sătean ia un tăciune și îl aruncă în livadă pentru ca pomii să fie roditori;
26 octombrie – Sf. Dumitru: În credința populară, ziua Sf. Dumitru este asociată cu sosirea iernii. Sărbătoarea era ținută de toți sătenii pentru a fi feriți de boli, iar vitele ferite de animalele prădătoare. În tradiția populară, ziua aceasta era numită și ziua soroacelor. De regulă, acum se încheiau învoielile vechi, se parafau altele noi. Dacă vremea în ziua de Sf. Dumitru e bună, este semn că toamna va fi lungă și blândă.
Preluare: ziarullumina.ro / Autor: Prof. dr. Dorin Stănescu