Putini stiu ca Buzaul, are o gara veche de peste 150 de ani, unde, potrivit unor legende urbane a trăit un vultur numit Ilie!

Potrivit istoricilor, clădirea Gării CFR Buzău a fost construită în anul 1873. Câțiva ani mai târziu, mai exact în anul 1881, Gara Buzău a devenit nod feroviar important. La acel moment fost construită linia de cale ferată Buzău – Mărăşeşti.

Gara din Buzau, veche de peste 150 de ani, ascunde însă și alte povești. Una dintre ele este cea a vulturului Ilie. O mulțime de oameni îl știau pe acesta. Vulturul a fost crescut de un localnic din zonă care venea frecvent în gară.

Vulturul Ilie a fost atras de mâncarea pe care călătorii din trenuri o aruncau pe geam. Astfel, acesta a ajuns să vină din ce în ce mai des în gară, iar oamenii s-au obișnuit cu el, astfel că a devenit un ”oaspete” important.

Ce s-a întâmplat cu Vulturul Ilie

„Aproape că nu era tren cu vagon restaurant pe care Vulturul Ilie să-l rateze. Se apropia de geamuri iar călătorii se minunau când îl vedeau şi îi aruncau bucăţi de carne”, spune Valeriu Nicolescu, istoric, conform Adevărul.

Vulturul Ilie a putut fi admirat aproape două decenii, pe străzile din apropierea gării, începând din 1924. Cum a dispărut însă? La un moment dat, el a fost prins la Gura Teghii de către un pădurar, apoi vândut unui negustor.

Acesta a ajuns să fie ținut într-un coteț, din care însă a reușit să scape. Ulterior, vulturul legendar a ajuns la moara Zangopol, al cărei patron l-a adoptat. De acolo, el putea admira aproape tot orașul.

Care a fost finalul vulturului Ilie?

Tot povestitorii locali spun ca el a fost ucis de niște soldați naziști, în 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

”Un soldat german l-a ochit şi l-a împuşcat atunci când vulturul cobora spre el, în picaj”, spune istoricul Valeriu Nicolescu. Iar deși mulți nu știu, chiar în memoria lui, fabrica de bere de la Buzău a pus numele ”Vulturul” unui sortiment de bere.

Istoricii mai spun ca marele dramaturg I.L. Caragiale a concesionat restaurantul din faţa Gării, în 1894, împreună cu cumnatul său, Teodor Duţescu-Duţă. Dar cum nu se pricepean la administrarea restaurantului, Caragiale a dat repede faliment.

Istoria locala este plina de urme si amintiri celebre si numai un indragostit de trecut, dar cu viziune catre viitor poate sa descopere si sa arate lumii aceste frumuseti.

E.S.