Țeapa țepelor! Eolienele cumpărate de statul român aparțin tot firmelor străine (ele sunt monitorizate si controlate din afara tarii)!

Eolienele din România, monitorizate și controlate din exteriorul țării
Eolienele cumpărate de companii ale statului român sunt, de fapt, o mare țeapă. Acestea nu funcționează decât cu permisiune, monitorizare și mentenanță integrală a producătorului. Cu alte cuvinte, dacă nu plătești prețul cerut, oricât de piperat ar fi, sau dacă nu joci cum ți se cântă, turbina eoliană intră în proces de autodistrugere. Marii producători de eoliene sunt din China, SUA, Danemarca și Germania.

Un proiect de act normativ inițiat de parlamentarii PNL, care vor să schimbe Legea achizițiilor sectoriale, a scos la iveală o realitate șocantă. Turbinele eoliene amplasate pe teritoriul României sunt dirijate și monitorizate de companii din afara țării, care decid funcționarea acestora.

Descoperirea a fost făcută, cel mai probabil, după ce Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE SA) nu a reușit să găsească mentenanță pentru cele două parcuri eoliene pe care le-a cumpărat, CEE Horia (jud. Constanța), cu o capacitate de 7,5 MW, și CEE Curcubăta (jud. Alba), cu o capacitate de 15 MW. În fapt, cei care le-au vândut au vrut să scape de ele, cu siguranță, având în vedere condițiile impuse de producători.

Parlamentarii invocă faptul că, în cadrul activității de exploatare a centralelor electrice eoliene, companiile cu capital majoritar sau unic de stat, care au calitatea de entitate contractantă, sunt obligate să deruleze achizițiile de produse, servicii și lucrări, necesare funcționării în condiții optime a centralelor electrice, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale. Însă, în procesul de achiziție sectorială de produse, servicii și lucrări, aceste companii întâmpină unele probleme generatoare de riscuri majore a căror rezolvare excede ariei de competență a acestora și a căror soluționare este posibilă doar la nivel guvernamental.

”Această situație este determinată de imposibilitatea entităților contractante de a încheia contracte sectoriale de achiziții produse, servicii sau lucrări, în condițiile impuse de producătorii turbinelor eoliene (mari corporații internaționale), și, în principal, impuneri ale acestora cu privire la legislația aplicabilă acestor contracte de achiziții și la respectarea drepturilor exclusive de proprietate intelectuală”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Contracte capcană
Astfel, producătorii turbinelor eoliene impun, ca o condiție sine qua non pentru încheierea contractelor de achiziții, aplicarea altor norme de drept decât cele naționale, aceștia funcționând numai în baza propriiilor contracte standard, preformulate (de adeziune), care nu sunt guvernate de legea română, susțin parlamentarii.

Aceste constrângeri ale producătorului de turbine eoliene conduc la imposibilitatea aplicării de către entitatea contractantă a prevederilor Legii achizițiilor sectoriale, aspect ce împiedică contractarea unor produse, servicii și lucrări indispensabile funcționării în bune condiții a centralelor electrice eoliene.

De asemenea, un alt aspect important este acela că producătorii turbinelor eoliene exclud indirect accesul în centralele eoliene a altor prestatori pentru anumite tipuri de servicii, cum ar fi, de exemplu, serviciile de mentenanță de tip full services. Toate echipamentele și softurile destinate funcționării turbinelor au specificații tehnice predefinite, iar folosirea detaliilor tehnice pentru scoaterea la o procedură publică de achiziție sectorială pentru anumite produse și servicii nu este permisă de către producătorul turbinelor eoliene, prin invocarea de către acesta a drepturilor exclusive de proprietatea intelectuală asupra echipamentelor și softurilor centralelor, se precizează în actul normativ.

Proprietar și nu prea
În aceste condiții, producătorii turbinelor eoliene se evidențiază ca fiind singurii care pot asigura operațiunile de mentenanță și monitorizare a centralelor eoliene, respectiv: furnizarea de echipamente, softuri destinate funcționării acestora, piese de schimb și alte componente necesare, precum și de prestare a serviciilor de întreținere de tip full services.

”Refuzul producătorilor de punere la dispoziție a documentațiilor tehnice considerate de aceștia ca fiind protejate de drepturi exclusive de autor, poziția dominantă pe piață a acestor mari corporații internaționale producătoare de turbine eoliene, precum și încercarea de impunere a unor contracte standard incompatibile cu legislația română generează riscuri majore în activitatea societăților din domeniul energiei (în special cea regenerabilă)”, semnalează inițiatorii proiectului de lege.

Printre aceste riscuri se numără dependența de sisteme de control și monitorizare standardizate, mentenanța specializată și acces limitat la piese de schimb, inclusiv consumabile, lipsa actualizărilor și modernizărilor specifice –software și hardware, intrarea în proces de autodistrugere a turbinelor în lipsa serviciilor de mentenanță, precum și scoaterea din schema sistemului energetic național de către operatorul tehnic de sistem. Totodată, tot la capitolul riscuri intră neatingerea scopului pentru care statul român a aprobat achiziția centralelor electrice eoliene, pierderi de producție cu implicații asupra profitului entităților contractante și afectarea securității energetice a României, din cauza afectării mixului energetic național, potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ.

SURSE: National.ro, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE SA)