Judecătorii, împiedicați să mai dea decizii care să aibă impact bugetar

Pe motiv că deciziile instanțelor în procesele privind plata drepturilor salariale sau de pensie au un impact considerabil asupra bugetului, Ministerul Justiției a decis să le suspende. Principalul pretext invocat de minister este că ar exista un fenomen generalizat și cu tendințe de permanentizare de practică judiciară neunitară, instituindu-se soluția sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în toate dosarele.

Sindicatul Național ProLex a cerut retragerea proiectului de ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, elaborat de Ministerul Justiției.

Sindicaliștii acuză Guvernul că se amestecă în actul de justiție, arătând că, prin acest act normativ, România renunță la „statul de drept”. Potrivit ProLex, modificarea și neaplicarea legilor privind salarizarea bugetarilor au creat și menținut inechități salariale la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice. Din 2015 și până în prezent, s-au adoptat mai multe legi și ordonanțe de urgență, decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și o decizie a Curții Constituționale a României, pentru eliminarea inechităților salariale, însă acest lucru nu s-a rezolvat.

”În acest moment, aproape că nu este bugetar care să nu aibă sau să nu fi avut 2-3 procese pentru a obliga instituția să-i plătească drepturile prevăzute în legi. După ce Guvernul a modificat anul trecut legea contenciosului administrativ, prin eliminarea amenzii aplicate conducătorului instituției pentru refuzul de a pune în executare hotărârile judecătorești, numărul abuzurilor și, implicit, al proceselor, a crescut”, a semnalat  ProLex. Sindicatul atrage atenția că, pentru a contracara fenomenul acțiunilor în justiție, Ministerul Justiției a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență prin care suspendă toate procesele ce au ca obiect drepturile de pensie și drepturile salariale ale bugetarilor, până se pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție.

Miza, impactul financiar

Pretextul invocat de Ministerul Justiției este asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, pentru înfăptuirea justiției în mod egal și al asigurării egalității în fața legii. Sindicaliștii susțin însă că problema constă în faptul că acest proiect este motivat și de impactul direct și considerabil asupra bugetului general consolidat, impact care poate fi redus doar dacă hotărârile sunt de respingere, altfel, impactul bugetar ar fi mult mai mare.

”Faptul că reglementarea se adoptă în regim de urgență și că se invocă impactul bugetar, conduce la concluzia rezonabilă că judecătorii trebuie să țină cont de impactul financiar asupra bugetului și nu de dreptatea întemeiată pe lege, principii de drept, Constituție și directive europene. Derogarea de la Codul de procedură civilă, de la principiile legii salarizării și de la Constituția României, precum și amestecul Guvernului în actul de justiție, afectează grav statul de drept și arată tendința coaliției spre dictatură”, se precizează într-un comunicat al Sindicatului Național Pro Lex.

Stop joc

Proiectul de ordonanță de urgență are în vedere instituirea unor măsuri pentru două categorii de procese, indiferent de natura și obiectul acestora, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. Pe deoparte pentru cele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, iar pe de altă parte, procesele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale pentru aceste categorii de personal.

Astfel, potrivit proiectului de act normativ, dacă în cursul judecății acestor procese completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, ICCJ nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.

SURSE: Ministerul Justiției, National.ro