Martirii temnițelor comuniste vor fi comemorați conform Legii 127/2017 in ziua de 14 mai.  Potrivit istoricilor, tot azi se aminteste de cel mai mare val de arestări politice din istoria României (noaptea de 14 mai 1948).

Zeci de mii de tineri, foarte mulți dintre ei studenți, au fost arestați în acea noapte fatidică, în baza unui plan al autorităților comuniste, umplând pușcăriile și lagărele de exterminare. De altfel, expunerea de motive a Legii 127/2017 menționează că data a fost inspirată tocmai din acest eveniment istoric. Organizații ale societății civile, între care Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, Frăția Ortodoxă Sf. Mucenic Gheorghe, Noua Dreaptă, CAMARAZII, Asociația Frăția de Cruce și altele, au luat inițiativa acestei adunări comemorative. Locația aleasă nu este întâmplătoare: clădirea Ministerului de Interne a reprezentat, după 1948, unul dintre centrele de detenție și anchetă ale Securității, mii de opozanți ai regimului comunist fiind torturați în temutele celule din subteranele clădirii.

In fiecare an, în scuarul dintre Memorialul Revoluției și statuia lui Iuliu Maniu, se intalnesc fostii detinuti politici, rudele lor si simpatizantii cauzei pentru care unii dintre cei ami buni fii ai neamului s-au sacrificat. 

 Inițiatorii acestei adunări comemorative au deplâns faptul că toate instituțiile publice ignoră această zi, neorganizând nici o manifestare, deși Legea 127/2017 recomandă explicit acest lucru. „O imensă rușine ne cuprinde în fața acestei indiferențe”, au declarat urmașii luptătorilor anticomuniști, grupați în cadrul societății civile în fundații și asociații, care au luat inițiativa acestei manifestări, ca o piedică în calea uitării martirilor jertfiți pentru Demnitatea și Libertatea noastră.

Printre cei care au pătimit în temniţe se numără personalităţi, precum:

părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu

pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa,

avocatul şi politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu

chimistul şi fizicianul George Manu, dar şi mulţi alţi tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.

Printre închisorile comuniste în care au fost închişi pentru o perioadă de timp sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără:

Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcăreşti.

Închisoarea de la Sighet este, în prezent, un cunoscut memorial al victimelor comunismului, potrivit Agerpres.

14 MAI, ZIUA NAŢIONALĂ DE CINSTIRE A MARTIRILOR DIN TEMNIŢELE COMUNISTE. ”CALVARUL AIUDULUI”

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud şi din alte temniţe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat Monumentul marilor eroi ai neamului românesc numit ”Calvarul Aiudului”. Acesta a fost construit în sud-vestul oraşului Aiud pe locul cunoscut sub numele „Râpa Robilor”, în perioada 28 octombrie 1992 – 14 septembrie 1999.

Lucrarea îi înfăţişează pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc. Are o înălţime de 18 metri, o lăţime de 6 metri şi o lungime de 27 de metri. Numele celor morţi au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor pentru neamul românesc.

În anul 2000, la Aiud a fost sfinţit Paraclisul de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deţinut al închisorii Aiud.

La intrarea în Paraclis, este scris mesajul: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor” (Matei 5, 10). Monumentul găzduieşte o icoană unicat a Maicii Domnului cu mâinile înălţate în rugăciune pentru cei care l-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste. Prin grija părintelui arhimandrit Iustin Pârvu, şi cu binecuvântarea mitropolitului Andrei Andreicuţ, a fost ridicat în acest loc Schitul Înălţarea Sfintei Cruci pentru pomenirea tuturor martirilor neamului românesc.

MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI DE LA SIGHET

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet a fost iniţiat, în 1992, de poeta Ana Blandiana, în calitatea sa la acel moment de preşedinte al Alianţei Civice. A fost realizat în următorul deceniu împreună cu soţul său, scriitorul Romulus Rusan, având alături o echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri, potrivit portalului http://www.memorialsighet.ro/.

Situat în extremitatea nordică a României, Memorialul are drept scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, ”cărora timp de jumătate de secol le-a fost indusă în conştiinţă o istorie falsă”. Consiliul Europei a declarat, în anul 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.

„În fiecare an, pe 14 mai, privim cu recunoştinţă către toţi cei care au suferit şi pierit în închisorile comuniste pentru curajul de a se opune regimului represiv, către cei care şi-au pierdut libertatea fizică, dar niciodată pe cea de gândire. Ziua de 14 mai 1948 a marcat cel mai mare val de arestări politice din istoria României şi, totodată, începutul unei perioade în care exprimarea liberă şi căutarea adevărului au fost plătite cu cel mai înalt preţ. Au urmat ani de persecuţie, suferinţă, închisoare şi chiar moarte pentru ‘crima’ de a apăra valorile, idealurile şi credinţa în valorile democratice.

Gulagul românesc a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, epurarea intelectualităţii anti-regim. Represiunea din perioada comunistă a reprezentat o lovitură profundă dată societăţii româneşti, cu efecte adânci, care se resimt din plin şi astăzi”, conform http://www.iiccmer.ro.