Roata Lumii sau a Vieții (inițial vom folosi această denumire generic; pe parcurs vom opera unele delimitări conceptuale) este o reprezentare alegorică a naturii implacabile a Sorții. Începuturile conceptului au un fundament astrologic (zodiacal). Conturat inițial de filosofii antici, datorită rolului moralizator a fost treptat încorporat în creștinism.

Reprezentările de acest fel sunt destul de răspândite în mediul catolic; în România ele sunt mai degrabă o excepție. Două dintre ele le găsim în județul Buzău (trei, dacă punem la socoteală și Mănăstirea Poiana Mărului, pasată administrativ între județele Buzău și Vrancea).

Pe raza satului Găvanele (com. Bozioru) există o biserică de lemn pe temelie de piatră, relicvă a fostei mănăstiri Găvanele. Construcția actuală datează din 1803, cu transformările din anii 1821 și 1853-1864. În ceea ce privește subiectul abordat, ne interesează pictura pridvorului, datând de la ultima refacere.

Vom cita din monografia ”Fosta Mănăstire Găvanele”, alcătuită de un inimos localnic, Prof. Ilie Mândricel:

”Se remarcă în dreapta uşii către pronaos compoziţia Roata lumii, având în centru un personaj pe tron, sub care stă scris: ”Măcar că sunt împărat dar tot pohtesc mai mult”. În stânga ansamblului, un alt personaj, învârtind roata cu tronul, gândeşte: ”De-aş fi eu împărat (vopsea căzută) mai mult”. Prin mişcarea roţii, împăratul cade în gura unui balaur înfricoşător sub care scrie: ”Destul iaste ţie că eşti împărat, iar mai mult nu pohti, că la iad totdiauna vei peri””.

Pictura este realizată de Gavril Andronescu, zugrav din Sibiciu de Jos, fiind o crație de sec. XIX.

O mențiune de încheiere - există două tipuri generice ale acestui tip de redare:

- unul preponderent religios (Roata Lumii sau a Vieții), care redă alegoric vârstele omului și scurgerea implacabilă a timpului;

- unul preponderent laic (Roata Norocului - Rota Fortunae), care insistă pe nestatornicia și capriciul sorții.

Ambele tipuri își împrumută reciproc elemente, rezultând contaminări demne de interes. Este și cazul picturii de la Găvanele. Pe baza descrierii din ”Erminia picturii bizantine” prof. Mândricel identifică bine tema de ansamblu; ceea ce îi scapă este elementul contaminant. Personajul din stânga, care are posibilitatea să schimbe atât viteza de rotație, cât și sensul rotației este tipic Rota Fortunae. La Găvanele avem nu o Roată a Lumii pură, ci o strălucită sinteză a unui tip mixt.

(va urma)

V.I.M.

Informațiile au fost extrase din cartea lui Ilie Mândricel – Fosta Mănăstire Găvanele, Ed. Editgraph, Buzău, 2015 (pg. 183  și 186).

Fotografii realizate de V.I.M.