Mănăstirea Poiana Mărului este amplasată într-o poiană din mijlocul pădurii, la 40 km. Nord-Vest de Râmnicu Sărat. Din anul 1985, aparține de județul Buzău. În prezent Mănăstirea este parte a unui proces administrativ în desfășurare, disputat între comunele Bisoca (jud. Buzău) și Jitia (Vrancea).

            Înființată ca schit în anul 1730 cu ajutorul bănesc al domnitorului Constantin Mavrocordat, este refăcută de mai multe ori în urma unor violente incendii. În 1893 a fost desființată, apoi reînființată în 1938 ca mănăstire de maici, deși inițial a fost slujită de călugări.

            Mănăstirea are 2 biserici: biserica mare (cu hramul Duminica Tuturor Sfinților), biserica mică sau de iarnă (cu hramul Nașterea Maicii Domnului), dar și un paraclis.

             La Poiana Mărului istoria se îmbină cu religia și credința: aici a trăit Cuvioasul Vasile de la Poiana Mărului, aici a înființat școala sa isihastă bazată pe ”Rugăciunea lui Iisus” (a Inimii). Tot aici se găsește o Icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni. Și o Roată a Lumii…  

            Adăpostită în biserica mică, Roata Lumii de la Poiana Mărului este o pictură pe lemn, înrămată. Dintre exemplele prezentate până acum, este cea mai sumar redată (varianta cu 3 personaje). În partea stângă apare redată tema ”Memento mori” - craniul cu oase încrucișate și coșciugul semi-deschis. Scrierea chirilică este foarte ștersă, aproape neinteligibilă.

            Deși sunt multe de văzut la Mănăstirea Poiana Mărului, cele 2 drumuri de acces sunt (g)rele. De curând, în zona Bisoca s-au produs alunecări de teren care au afectat parțial și drumul de acces. Mai convenabil pare a fi varianta Jitia. Asta dacă aveți mașină amfibie, deoarece trebuie traversat râul  Râmnicu Sărat iar când plouă...

Credit foto: Cele 2 fotografii care însoțesc textul au fost realizate de Dl. Doru Munteanu.

(va urma)

V.I.M.