Traditia impune ca pe 24 februarie sa sarutam, sau cel putin sa atingem, o persoana de sex opus. Astfel, vom avea noroc in dragoste tot anul. Daca nu vom urma datina de Dragobete, credintele populare spun ca vom fi tot anul singuri si nu ne vom intalni jumatatea decat dupa Dragobetele urmator.

Traditii romanesti: Ce trebuie sa faci pe 24 februarie ca sa ai noroc in dragoste

De Dragobete, pe 24 februarie, se spune ca tinerele necasatorite trebuie sa stranga „zapada zanelor”, adica ramasitele de zapada pe care le intalnesc in cale si apoi sa le topeasca. Apa obtinuta astfel, se credea in trecut, ca este magica si ajuta la farmecele de iubire, iar fetele trebuie sa se spele cu aceasta pe fata pentru a fi frumoase si cuceritoare.

De ce se sarbatoreste pe 24 februarie?

Dragobetele, sarbatoare populara autohtona, specifica indeosebi zonei de sud a tarii (Oltenia, Muntenia si partial Dobrogea) are data fixa de celebrare in fiecare localitate, dar variabila de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie. Tot in functie de regiune, sarbatoarea este cunoscuta si sub numele de ''Cap de primavara'', ''Santion de primavara'', ''Ioan Dragobete'', ''Dragostitele'', ''Logodna sau insotitul paserilor''.Data de 24 februarie nu a fost aleasa intamplator. Este ziua care marcheaza inceputul anului agricol, momentul in care intreaga natura renaste, pasarile isi cauta cuiburi si, dupa unele credinte populare, ursul iese din barlog. Odata cu natura, reinvia si iubirea, iar Dragobetele era ziua in care intreaga suflare sarbatorea innoirea firii si se pregatea pentru venirea primaverii.

Ce trebuie si ce nu trebuie sa faci de Dragobete! Afla obiceiurile acestei zile

Zeu al dragostei in Panteonul romanesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca, sinonim cu Navalnic. Echivalentul romanesc al sarbatorii Valentine's Day sau Ziua Sfantului Valentin, sarbatoare a iubirii si dragostei, obiceiul Dragobetelui se pastreaza inca viu in multe din satele romanesti. Cunoscut si sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, in credinta populara romaneasca, fiul Babei Dochia. Navalnic si nestatornic, Dragobetele este inchipuit ca un flacau voinic, chipes si iubaret, ce salasluieste mai mult prin paduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu petitor si ca un nas ce oficia in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, romanii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungand sa fie considerat ''zanul dragostei'', zeitate ce ii ocroteste si le poarta noroc indragostitilor. A devenit protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, precum cea a pasarilor ce ''se logodesc'' in aceasta zi. Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii, de ziua lui organizandu-se petreceri si prilejuind, astfel, infiriparea unor noi iubiri, logodne si chiar casnicii. Odinioara, de Dragobete, satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si peste tot se putea auzi zicala: ''Dragobetele saruta fetele!''.Dragobetele, ziua traditionala dedicata dragostei la romani, este asociata nu doar cu iubirea, ci si cu inceputul primaverii, inceputul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. De DRAGOBETE exista fel de fel de superstitii si traditii, in care unele persoane inca mai cred cu tarie si in ziua de azi.Odinioara, in aceasta zi, tinerii se imbracau in straie frumoase si plecau la padure sa stranga cele dintai flori ale primaverii. La ceasul pranzului, fetele porneau in fuga catre sat, iar baietii incercau sa le prinda si sa le sarute. Acest obicei a dat nastere celebrei strigaturi sau amenintari glumete „Dragobetele saruta fetele!”. Daca era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strangeau intr-o casa si petreceau.

Traditii de DRAGOBETE

Se spune ca, in aceasta zi, atat baietii cat si fetele au datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire intreg anul. Daca vor ca iubirea sa ramana vie de-a lungul intregului an, tinerii care formeaza un cuplu trebuie sa se sarute in aceasta zi. Se spune ca lacrimile care curg in aceasta zi sunt aducatoare de necazuri si suparari in lunile care vor urma. In anumite zone ale tarii, in aceasta zi, tinerii isi unesc destinele prin logodna, promitandu-si credinta si iubire. Lucrarile campului, tesutul, cusutul, treburile grele ale gospodariei nu sunt permise in aceasta zi. In schimb, curatenia este permisa, fiind considerata aducatoare de spor si prospetime.

Spalarea parului cu zapada

In popor, se spune ca de DRAGOBETE fetele strangeau zapada si o topeau, pentru a se spala cu apa obtinuta pe cap si pe fata. In acest fel, se mentineau frumoase tot anul si baietii le remarcau mai repede. In zonele rurale, fetele foloseau apa din zapada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care sa-si atraga ursitii.

Sarutul eternitatii

In unele zone din tara, superstitia de DRAGOBETE spune ca indragostitii trebuie neaparat sa se sarute in aceasta zi, daca vor sa ramana impreuna cat mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, indragostitii fac o logodna neoficiala, prin care isi jura iubire vesnica. Acest lucru ii ajuta sa fie impreuna pe viata.

Ziua distractiei si a veseliei

De DRAGOBETE, traditia spune ca nimeni nu trebuie sa fie trist sau sa planga, deoarece asa va fi tot anul si va atrage ghinioanele asupra lui. In schimb, trebuie sa petreaca si sa se veselasca, pentru ca tot anul sa ii mearga bine si sa aiba parte de voie buna. La sate, se organizau adevarate petreceri si baluri de DRAGOBETE, pentru ca fetele si baietii sa se intalneasca si sa petreaca impreuna. Unii strigau pe ulite "Dragobetele saruta fetele", pentru a anunta marea sarbatoare a iubirii. Cei care petreceau frumos de Dragobete erau feriti de boli tot anul.

Ziua curateniei

Potrivit traditiei, femeile trebuie sa faca ordine si curatenie in casa, pentru a avea un an imbelsugat si a fi iubite de soti. Asadar, inainte sa pleci la distractie, sterge praful si aspira, ca sa vada iubitul tau cat esti de harnica. La tara, gospodarii se fereau sa lucreze pamantul sau sa faca treaba prin curte, de teama ca DRAGOBETELE sa nu-i pedepseasca pentru ca munceau, in loc sa petreaca.

Zburatoritul

Conform traditiei, de DRAGOBETE se organizeaza "zburatoritul", un eveniment mult asteptat de fete si de baieti deopotriva. Zburatoritul presupune ca baietii sa alerge dupa fete, sa le prinda si sa le sarute. Odata ce se sarutau, se considera ca incepea relatia lor de dragoste.

Intalnirea celor care se plac

Superstitia de Dragobete spune ca daca unei fete ii place de un anumit baiat, trebuie sa face tot ce ii sta in putinta pentru a se intalni cu el in aceasta zi. Se spune ca daca nu se intalneste cu baiatul care i-a picat cu tronc, sansele de a fi impreuna cu el sunt nule.

Semanarea busuiocului

Potrivit unei traditii stravechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau sa semene busuioc in rasadnite, apoi sa aiba grija de rasaduri pana de Sfantul Gheorghe, cand il plantau afara, in gradina. Ulterior, busuiocul semanat de Dragobete era folosit in descantece, farmece si tratamente, deoarece se considera ca avea puteri magice. In plus, fetele tinere il foloseau in tot felul de ritualuri, pentru a-si visa ursitul.

Ce da si ce nu in materie de cadouri

O treime dintre romani vor sa ofere cadou o cina si un film, iar aproape un sfert se gandesc sa daruiasca articole de parfumerie si cosmetica, potrivit unui studiu recent. Romanii mai daruiesc de Dragobete articole de imbracaminte – 16% si, respectiv, bijuterii si accesorii – 15%. De asemenea, 6% dintre respondenti isi pregatesc bagajele, fiind gata de o excursie alaturi de persoana iubita. In cautarea cadourilor, 41% dintre romani vor alege centrele comerciale tip „mall", putin peste o treime opteaza pentru comenzile online, iar 18% aleg calea supermarket-ului. Ca metoda de plata, mai mult de jumatate au pregatit numerar, 37% prefera cardul, iar 8% plata ramburs, la livrarea cadoului prin curier. Desi toti isi doresc cadouri, sunt cateva daruri care au ajuns pe lista neagra. Pe primul loc in topul cadourilor pe care romanii nu mai vor sa le primeasca sunt jucariile din plus – 30% dintre romani au raspuns ca ar prefera sa nu mai primeasca astfel de cadouri. Nici canile, sterse de pe lista preferintelor de 21% dintre romani, si nici lumanarile parfumate – 18% - sau seturile de dus – 17% - nu au mai mult succes in aces an. Șapte din 10 romani vor sarbatori traditionalul Dragobete, iar peste o treime aloca intre 5 si 10% din venituri pentru cadourile facute persoanei iubite, in ziua de 24 februarie. Ca valoare, cei mai multi romani aloca intre 51 si 100 de lei – 35%, iar darurile intre 101 si 200 de lei sunt preferate de peste un sfert dintre acestia. Aproximativ 8% dintre respondenti vor da cadouri de peste 301 lei. Pe langa cei 37% dintre romani care sunt pregatiti sa aloce 5-10% din veniturile lunare unui cadou de Dragobete, o treime vor plati maximum 5% din venituri. Mai generosi, 7% dintre respondenti sunt gata sa dea peste 20% din venituri pentru un dar potrivit pentru persoana iubita.

Sursa: unica.ro