Când vorbim despre eficacitate în situații de calamitate , nu informația în sine este crucială, ci modul cum o folosești, cum combini diferitele ”piese din acest puzzle” între ele ca să faci față intr-o acțiune practică.Să urmărim cu atenţie o serie de sfaturi practice din „Manualul de supraviețuire”.
„ Cutremurul vine pe neaşteptate. El nu poate fi prevăzut încă de ştiinţă.Cutremure mici se petrec pe toată suprafaţa globului, dar cele puternice sunt limitate la anumite zone geografice predispuse la seismicitate. Anual pe glob se petrec cam 140 cutremure puternice, de gradul 6 pe scara Richter sau peste. Conform acestei scări, un cutremur cu un anumit grad este de 10 ori mai puternic decât altul cu un grad imediat inferior (respectiv 6). Un cutremur de gradul 5 degajă o energie echivalentă cu explozia a 10 kt explozibil. Înaintea unui cutremur puternic se petrec de obicei câteva tremurături mai slabe, urmate de o linişte (pauza seismică). Adeseori zgâlţâiturile prevestitoare nu sunt simţite de oameni. În schimb, animalele se comportă neobişnuit în ajunul unui cutremur: devin foarte atente, încordate, gata de fugă. Pregătiri: ascultă comunicatele de la radio; întrerupe sau închide racordurile de alimentare principală cu gaze, electricitate şi apă de la reţelele comunale; coboară obiectele grele de pe rafturile mai înalte; fixează obiectele grele şi mobilele care ar putea cădea; îndepărtează materialele inflamabile, explozive sau toxice. Fă provizii de: apă, hrană, o lanternă, o trusă de prim ajutor, un stingător de incendiu; pregăteşte trusele mici şi mari de supravieţuire . Alege din timp locurile în care te-ai putea ascunde şi proteja (sub o grindă, o uşă, o masă rezistentă etc). Când începe cutremurul: fii calm şi acţionează imediat!
Nu te grăbi să intri imediat în casă, în clădire, aşteaptă să vezi ce se întâmplă la o eventuală replică, la un nou cutremur. Acesta ar putea declanşa chiar dărâmarea construcţiei deja fisurate, slăbite de cutremurul principal (precedent). Pe un deal e bine să urci spre vârf. Pantele prezintă pericolul pornirii unei alunecări de teren -din care să nu mai poţi scăpa. Totuşi, se cunosc şi excepţii: persoane care s-au făcut ghem şi s-au rostogolit pe sol, „plutind" pe pământul ce aluneca. Plajele care nu sunt mărginite de faleze sau maluri înalte sunt destul de sigure pentru început. Dar imediat ce se opreşte cutremurul, urcă mai sus. S-ar putea să apară un val submarin (tsunami) - mult mai periculos decât orice replică a cutremurului principal. Păstrează-ţi calmul şi gândeşte-te (repede!). Când porneşte cutremurul - viteza de acţiune este esenţială pentru supravieţuire. Nu mai e timp să-i organizezi sau să-i iei cu binişorul pe ceilalţi. Dacă e nevoie, foloseşte forţa ca să-i duci la loc sigur sau să-i trânteşti la sol.
După cutremur
Nu părăsi imediat clădirea - verifică dacă drumul e sigur. Stinge incendiul. Nu folosi un foc deschis. Închide gazele, apa, electricitatea. La deschiderea uşilor, dulapurilor sau sertarelor s-ar putea să cadă lucruri dinăuntru. Curăţă substanţele chimice, toxice, periculoase care s-au vărsat. Nu aprinde chibrituri, bricheta, aparatele electrice dacă este posibilă o scurgere de gaze. Circulă încălţat. Îmbracă-te corespunzător anotimpului. Nu lua cu tine lucruri inutile.
Pe drum nu bloca circulaţia rutieră.
Dezastrul unei molime, posibile ca urmare a distrugerii canalizării sau a conta- minării apei şi descompunerii cadavrelor prinse sub dărâmături, este la fel de mare ca şi cel produs de cutremurul propriu-zis. Îngroapă toate cadavrele de oameni şi animale. Acţionează pentru asigurarea igienei personale şi a colectivului. Filtrează şi fierbe toată apa. Înainte de a folosi closetele verifică dacă sistemul de canalizare este întreg şi în stare de funcţionare normală. Nu te adăposti în clădiri avariate, printre ruine. Construieşte un adăpost din resturi. Fii pregătit că pot urma replici ale cutremurului, posibil tot aşa de puternice ca şocul iniţial ! „ ( Şerban Derlogea , Manual de supraviețuire)
Adrian Constantin
