Scena din filmul Matrix, in care majoritatea oamenilor sunt tinuti fizic intr-un soi de pastai in timp ce mintea le zburda intr-o lume virtuala:
Intenţia generală a agendei 21, care poate fi descrisă cel mai bine ca neo-feudalism, este să extindă puterea guvernului în detrimentul libertăţilor individuale, făcînd ca populaţia să devină mai dependentă de infrastructura oraşului, infrastructură controlată de guvern.
Unele din trendurile curente ale planificărilor urbanistice ale Agendei 21 includ următoarele, fără însă a se rezuma doar la acestea:
-Eliminarea utilizării publice a terenurilor din zonele rurale şi erodarea dreptului de proprietate asupra terenurilor din mediul rural.
-Dezvoltarea unor clădiri de apartamente cu multiple întrebuinţări, clădiri în care primul etaj este rezervat pentru firmele la care vor lucra chiriaşii de la etajele superioare, în acest fel încurajînd locatarii să rămînă mai tot timpul aproape de casă precum şerbii sau iobagii din evul mediu.
-Lipsa intenţionată a accesului facil la drumuri rapide în marile oraşe, ceea ce, în mod similar paragrafului anterior va asigura faptul că locatarii nu se vor aventura niciodată prea departe de cartierul în care locuiesc.
-Construirea unor sisteme costisitoare şi ineficiente de transport public feroviar în marile oraşe pentru a spori şi mai mult controlul centralizat al guvernului în timp ce se va reduce sau chiar se va interzice utilizarea formelor private de transport cum ar fi maşinile.
-Implementarea accelerată a drumurilor cu taxă, îndeosebi a drumurilor cu taxă care să descurajeze conducerea unui automobil prin creşterea preţurilor în situaţiile în care călătoreşti singur sau în zonele foarte aglomerate.
-Utilităţile monitorizate de „contoare inteligente” care să poată fi citite şi chiar oprite de la distanţă de furnizorii publici de utilităţi.
Agenda 21 a devenit Agenda 2030 în septembrie 2015 la Roma, cu binecuvântarea Papei, având 17 obiective ‘sustenabile’. Aceasta susține, printre altele:
„Terenul, din cauza naturii sale unice și a rolului crucial pe care îl joacă în așezarea umană, nu poate fi tratat ca un activ obișnuit, controlat de indivizi și supus presiunilor și ineficienței pieței. De asemenea, proprietatea privată asupra terenurilor este un instrument principal de acumulare și concentrare a bogăției și, prin urmare, contribuie la nedreptatea socială… Dreptatea socială, reînnoirea și dezvoltarea
