Legea inteligenţei artificiale din UE permite supravegherea totală a cetăţenilor

Regulament Inteligenta artificiala europaUtilizarea tehnologiei de recunoaştere facială pe filmările video înregistrate fără aprobarea unui judecător va fi permisă forţelor de ordine din Uniunea Europeană, conform ultimelor modificări incluse în Legea privind inteligenţa artificială (IA).

Această ştire deosebit de îngrijorătoare pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti din UE a fost publicată pe site-ul Politico.eu sub titlul "UE se pregăteşte să permită utilizarea draconică a tehnologiei de recunoaştere facială".

Europarlamentarul german Svenja Hahn a declarat că forma finală a proiectului de lege reprezintă "un atac la adresa drepturilor civile", în condiţiile în care ar permite "utilizarea iresponsabilă şi disproporţionată a tehnologiei de identificare biometrică, aşa cum se întâmplă doar în state autoritare precum China".

Politico subliniază că textul integral a fost elaborat sub preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene în 22 decembrie 2023, iar preşedinţia belgiană lucrează în prezent la normele de aplicare.

Forma iniţială a legii, adoptată la începutul lunii decembrie 2023, nu a inclus posibilitatea recunoaşterii faciale fără acordul judecătorilor, iar europarlamentarul Hahn, membru al grupului Renew, a precizat că "formularea finală a textului a introdus o portiţă pentru utilizarea tehnologiei de recunoaştere facială".

Svenja Hahn a prezentat pentru Politico "problemele legate de limbajul final privind aşa-numita recunoaştere facială ex-post, în care tehnologia este utilizată pe înregistrări preexistente, diferenţiind-o de scanarea în timp real a spaţiilor publice cu camere cu IA, utilizare în mare parte interzisă în conformitate cu Legea IA".

"Se pare că UE intenţionează să concureze cu China nu numai tehnologic, dar şi în ceea ce priveşte represiunea high-tech", a declarat un alt membru german al Parlamentului European, Patrick Breyer.

"Acordul oral (n.a. din 8 decembrie 2023) prevedea utilizarea recunoaşterii faciale ex-post doar pentru infracţiuni foarte grave şi în condiţii foarte stricte, dar a mai rămas puţin din asta", a mai precizat Svenja Hahn.

Mai mult, "textul final al legii va permite forţelor de poliţie să folosească recunoaşterea facială ex-post după declaraţia unei autorităţi administrative şi nu după o decizie judecătorească", iar "tehnologia va avea voie să identifice suspecţi pentru toate tipurile de infracţiuni, indiferent de cât de grave sunt aceste infracţiuni", conform declaraţiilor europarlamentarului Svenja Hahn, care a mai avertizat că şi "cele mai banale infracţiuni ar putea fi urmărite penal folosind recunoaşterea facială".

Având în vedere dimensiunea monstruoasă a sistemului de legi din UE, odată cu lansarea noilor sisteme de supraveghere în Uniunea Europeană toţi cetăţenii vor deveni infractori şi vor fi nevoiţi să se supună chiar şi în faţa celor mai aberante decizii ale autorităţilor, fără proteste, astfel încât să nu le fie complet distrusă viaţa.

Politico arată că avertismentul lansat de europarlamentarul german a creat îngrijorare în rândul organizaţiilor pentru drepturile omului.

"Am auzit atât de la Comisie, cât şi de la Parlament că recunoaşterea facială ex-post va fi supusă unor garanţii stricte şi va fi permisă doar în anumite circumstanţe excepţionale, înguste, însă cel mai recent text pe care l-am văzut reprezintă o bătaie de joc la adresa acestor anunţuri", a declarat Daniel Leufer, de la organizaţia neguvernamentală Access Now.

Pentru Ella Jakubowska, consilier principal la European Digital Rights, forma finală a proiectului de lege are "lacune uriaşe care permit utilizarea pe scară largă a identificării biometrice ex-post".

Pe de altă parte, participanţii la elaborarea Legii IA nu sunt deloc îngrijoraţi. Politico subliniază că "Dragoş Tudorache, unul dintre cei doi parlamentari care au susţinut Legea IA în Parlamentul European, membru al aceluiaşi grup Renew, a precizat că limbajul privind recunoaşterea facială a fost sprijinit de o majoritate a liderilor parlamentari şi reflectă acordul politic din decembrie". Din păcate, această afirmaţie, de o aroganţă prea puţin disimulată, nu face nimic pentru temperarea îngrijorărilor, ci doar ocoleşte subiectul.

După cum mai arată publicaţia online Politico, guvernele UE vor primi textul final al Legii IA pe 24 ianuarie 2024 şi vor trebui să-i dea undă verde pe 2 februarie 2024.

Legea va fi adoptată după votul din Parlamentul European, iar comisiile parlamentare, grupurile politice sau alianţe care să includă cel puţin 40 de europarlamentari pot depune amendamente.

Mulţi dintre europarlamentarii care susţin acest proiect de lege se vor prezenta în faţa alegătorilor şi în vară cu tot felul de promisiuni şi vorbe sforăitoare despre democraţia liberală şi drepturile omului.

Poate că ar trebui să fie întrebaţi direct cum vor acţiona în faţa unei astfel de legi extrem de abuzive, care lărgeşte calea către o societate totalitară în Europa.

SURSA: https://www.bursa.ro/legea-inteligentei-artificiale-din-ue-permite-supravegherea-totala-a-cetatenilor-49007152?fbclid=IwAR3CqWoSr1DF3S_WneXfPVm3b8wYwbotrOOWHiSY1l1DvfRhhA0lUk3pUI4