Astazi se implinesc 174 de ani de cand poetul national s-a nascut. Despre Mihai Eminescu s-au scris multe lucruri inca din timpul vietii, dar si dupa moartea sa, inca invaluita in mister. Mihai Eminescu a fost si este considerat de catre cititori si de critica literara cel mai important scriitor romantic din literatura romana supranumit si ” Luceafarul poeziei romanesti „. Mihai Eminescu este cel mai mare scriitor din istoria tarii noastre. Eminescu s-a nascut la data de 15 ianuare 1850 in satul Ipotesti, judetul
Botosani. Primele trei clase primare le studiaza acasa, apoi clasa a IV- a o face la Cernauti. In anul 1960 incepe gimnaziu la K. K. Ober Gymnasium din Cernauti unde studiaza 2 ani, dupa care i se refuza o bursa de studiu la aceeasi scoala. In toamna anului 1865 devine bibliotecar in casa lui Aron Pumnul. Eminescu debuteaza ca scriitor in anul 1866 cu poezia ” La mormantul lui Aron Pumnul ” intr-o brosura ” Lacramioarele invataceilor gimnagiasti „. Tot in acelasi an publica in “ Familia ” din Pesta , cu numele schimbat de Iosif Vulcan in Mihai Eminescu , poezia „De-as avea”. In anul 1868 incepe sa scrie la romanul “ Geniul Pustiu “ care ramane neterminat, din pacate. In anul 1869 pleaca la studii la Universitatea din Viena unde se inscrie ca student la filosofie, devenind si membru al societatii studentesti ” Romania „. Debutul sau publicistic il face la ” Albina ” si cateva articole de politica nationala la ” Federatiunea ” de Pesta in anul 1870. Tot in acelasi an publica prima poezie, ” Venere si Madona “ si basmul “ Fat-Fromos din lacrima “ in revista Convorbiri literare. In anul 1872 citeste la Junimea in Iasi nuvela “ Sarmanul Dionis “ care se publica in Convorbiri literare. Eminescu termina liceul la Viena si se inscrie la Universitatea din Berlin ca student regulat. In anul 1874, Maiorescu il numeste director al Bibliotecii Centrale Universitare. Prin intermediul lui Miron Pompiliu, secretarul Universitatii, cunoaste pe Veronica Micle, sotia lui Stefan Micle, rectorul universitatii. Veronica devine marea sa iubire. In anul 1875 il cunoaste pe Ion Creanga, scriu amandoi cate un basm cu erou central asemanator, al lui Eminescu numit “ Calin “(extras din cal); al lui Creanga “ Fat-frumos, fiul iepei “ . Amandoua in proza, dar basmele raman nepublicate. In anul 1876 devine redactor al partii neoficiale si corector al ” Curierului de Iasi ” unde publica nuvela ” La aniversare ” si ” Cezara „. Eminescu a vrut in acel an sa fuga cu Veronica, dar ea a refuzat plecand in vacanta in strainatate. De suparare, Eminescu scrie elegia: ” Pierduta pentru mine zambind prin lume treci „. In anul 1878 publica in Convorbiri literare: “ Povestea codrului “, “ Povestea teiului “ ( varianta a traducerii din Em. Geibel “ Fat Frumos din tei “, dupa Romanze vom Elfenbrunen ), “ Singuratate “, “ Departe sunt de tine “ , ” Moartea lui Ioan Vestimie “, ultimul episod din romanul “ Aur, marire si amor “. Intre timp, Eminescu devinisera redactor la ziarul “ Timpul “ din Bucuresti. In anul 1879, publica in Convorbiri literare : “ Atat de frageda “, scrisa pentru Veronica, “ Sonete “, “ Freamat de codru “, “ Revedere “, “ Despartire “. In anul 1881 publica in Convorbiri literare celebrele scrisori, doar pe a cincea a oprit-o de la publicare. Intre anii 1880 si 1882 scrie marele poem “ Luceafarul “ care apare in almanahul ” Romania juna ” din Viena in anul 1883. Tot in acel an in ” Familia „, apar poeziile oferite de Eminescu insusi lui Iosif Vulcan : ” S-a dus amorul… “, “ Cand amintirile.. “, “ Adio.”, “ Ce e amorul ?”, “ Pe langa plopii fara sot.. “ , “ Si daca.. “ Tot in 1883, Eminescu are primul soc nervos si este internat in sanatorii in tara si la Viena. In acel an Maiorescu ii publica primul volum de poezii. Eminescu moare, fiind bolnav, la 15 iunie 1889 si este inmormantat 17 iunie la cimitirul Belu. “Dupa rezistenţele pe care le-a intampinat in timpul scurtei si chinuitei lui vieţi, opera lui Mihai Eminescu s-a impus fulgerator, neamul intreg, iar nu numai paturei culte. Nu stiu daca s-a facut vreodata socoteala exemplarelor tiparite din Poeziile lui Eminescu. Dar in mai puţin de o jumatate de veac, poeziile acestea au fost reproduse in multe zeci de ediţii, de la modestele tiparituri populare pana la admirabila ediţie critica a Fundaţiilor Regale, ingrijita de Perpessicius. Astazi, dupa ce-au cunoscut atitea culmi si atatea onoruri, Poeziile lui Eminescu, cenzurate in ţara, apar asa cum le vedeţi, in haina sfioasa a pribegiei. Gloria lui Mihai Eminescu ar fi fost poate mai puţin semnificativa, daca n-ar fi luat si el parte, de peste veac, la tragedia neamului romanesc. Ce inseamna pentru noi toţi, poezia, literatura si gandirea politica a lui Eminescu, o stim, si ar fi zadarnic s-o amintim inca o data. Tot ce s-a creat dupa el, de la Nicolae Iorga si Tudor Arghezi pana la Vasile Parvan, Nae Ionescu si Lucian Blaga, poarta pecetea geniului sau macar a limbii eminesciene. Rareori un neam intreg s-a regasit intr-un poet cu atata spontaineitate si atata fervoare cu care neamul romanesc s-a regasit in opera lui Eminescu. Il iubim cu toţi pe Creanga, il admiram pe Hasdeu, invaţam sa scriem de la Odobescu, il respectam pe Titu Maiorescu si anevoie putem lasa sa treaca mult timp fara sa-l recitim pe Caragiale. Dar Eminescu este, pentru fiecare din noi, altceva. El ne-a relevat alte zari si ne-a facut sa cunoastem altfel de lacrimi. El si numai el, ne-a ajutat sa inţelegem bataia inimii. El ne-a luminat inţelesul si bucuria nenorocului de a fi roman. Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru si cel mai stralucit geniu pe care l-a zamislit pamantul, apele si cerul romanesc. El este, intr-un anumit fel, intruparea insasi a acestui cer si a acestui pamant, cu toate frumuseţile, durerile si nadejdile crescute din ele. Noi cei de aici, rupţi de pamant si de neam, regasim in tot ce-am lasat in urma, de la vazduhul munţilor nostri si de la melancolia marii noastre, pana la cerul nopţii romanesti si teiul inflorit al copilariei noastre. Recitindu-l pe Eminescu, ne reintoarcem ca intr-un dulce somn, la noi acasa. Intreg Universul nostru il avem in aceste cateva zeci de pagini pe care o mana harnica le-a tiparit si le imparte astazi in cele patru colţuri ale lumii, peste tot unde ne-a imprastiat pribegia. Pastraţi-le bine; este tot ce ne-a mai ramas neintinat din apele, din cerul si din pamantul nostru romanesc.” Mircea Eliade – Paris, septembrie 1949,
Chiar si la multi ani de la moartea sa, inca mai exista multe lucruri nestiute despre marele poet.
1. In copilaria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obisnuia sa isi sperie tatal intr-un mod cel putin bizar. Baiatul mergea in padure sa prinda serpi si-i punea de vii in apropierea casei sale. Apoi isi chema tatal sa vada “ce pasare a prins” si statea deoparte razand cand barbatul dadea fata in fata cu reptilele suparate…….
2. La 25 februarie/9 martie 1866, revista Familia din Pesta publica poezia “De-as avea…”, scrisa de un debutant pe nume Mihai Eminovici; Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat insa numele din Mihai Eminovici in Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat si l-a pastrat pentru totdeauna. Dar probabil ca stiai asta deja… stiati insa si faptul ca revista mai exista si azi!?
3. Care este inspiratia din spatele poeziei “Pe langa plopii fara sot”? In vremea in care Eminescu a scris poezia respectiva, era indragostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca si verisoara lui Caragiale. Domnisoara avea casa pe strada Cometa nr 6, o strada incadrata de plopi pe care Eminescu i-a numarat si a observat ca ii da un numar fara sot.
4. In ciuda problemelor sale de sanatate, Mihai Eminescu a scris poezii pana in momentul mortii. In buzunarul de la haina pe care o purta in momentul mortii, se aflau, scrise de mana, poeziile „Viata” si „Stele in cer”.
5. Exista un singur film despre viata lui Mihai Eminescu, Luceafarul, regizat de Emil Loteanu, si aparut in anul 1987”.
In plus, o alta necunoscuta publicului este si povestea scrierii celui mai cunoscut poem al sau, „Luceafarul”.
6.„Luceafarul” este una dintre cele mai celebre poezii, care a fost inceputa in 1873 si a fost scrisa si finalizata de-a lungul multor ani, ajungand sa fie publicata in 1883. In 2009, a fost omolgat de catre Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste.
7.Ceasornicul de aur a lui Eminescu poate fi vazut la Muzeul Literaturii Romane
La 28 iunie 1883 ceasornicul de aur al lui Eminescu a intrat in posesia fratelui sau Matei. Ceasul a fost pierdut si recuperat. Astazi este admirat la Muzeul Literaturii Romane.
Ceasornicul de aur a lui Eminescu poate fi vazut la Muzeul Literaturii Romane
8.Poetul voia sa locuiasca la Dorohoi. Stiaţi ca Eminescu avea in plan sa locuiasca la Pomarla din Dorohoi? Fireste, nu singur, ci cu Veronica.
9. Mihai Eminescu este membru al Academiei Romane. A fost ales post-mortem in 20 0ctombrie 1948.(9am.ro)
10.In septembrie 2012, la Chisinau s-a organizat prima editie a Congresului Mondial al Eminescologilor. Conform organizatorilor, 150 de participanti s-au strans din opt tari.
Surse: ziarulunirea.ro, mihaieminescu.ro, Wikipedia,