În anul 1969 apărea la editura pariziană Robert Laffont cartea lui Robert Charroux, ”Le Livre du mysterieux inconnu”. Coperta era ilustrată cu profilul Sfinxului românesc din Bucegi. În interior, decoperim și o frază-cheie:
”Les Carpates sont dans une région du monde où se situait le centre européen de la plus ancienne culture connue à ce jour” (Carpații se află într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până astăzi1).
Robert Charroux oferă un citat fluviu, fără a-i menționa explicit proveniența. Formula de început, ”Iată cum își explică Daniel Ruzo teoriile” nu ne ajută să aflăm nici unde și nici când a făcut peruanul aceste afirmații.
Mai clară este Luminița Doja, în cadrul unui interviu realizat cu Edoardo Proverbio, un astronom italian specializat în arheoastronomie și culturi megalitice. Apare inițial în ”Vacances en Roumanie2” (variantă în limba franceză a revistei ”România pitorească”; material de propagandă turistică pentru străinătate), pentru ca apoi să fie reprodus și în cartea ”Țara dintre două columne”:
”Cu aproape zece ani în urmă reputatul arheolog peruan Daniel Ruzo afirma în comentariul unui film realizat în România: ”Carpații se află într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechio culturi cunoscute până în ziua de azi”. Un an mai târziu, Robert Charroux relua afirmația în cartea sa ”Le livre du misterieux (sic!) inconnu”, transformând simbolic în copertă fotografia Sfinxului din Carpați”.
Scurt-metrajul documentar la care se face trimitere - ”Mistere în piatră” - se află în Arhiva Națională de Filme, însă prețul suprarealist cerut pentru o copie digitală îl face inaccesibil.
”Patrioților naționale” le-a plăcut citatul, deși nu cunoșteau nici opera lui Ruzo și nici contextul afirmației. Așa că l-au răpit de la corifeii culturii megalitice (printre care și Dan Corneliu Brăneanu), l-au adoptat și l-au răspândit incontinent pe Internet, descoperind încă un motiv de a fi mândri că sunt români.
Că citatul ar fi fost extras, cum afirmă aceștia, din cartea lui Ruzo - ”La historia fantástica de un descubrimiento”, este o minciună sfruntată, colportorii bazându-se pe mult tupeu și pe faptul că fac trimitere la o raritate bibliografică.
Însă, contextul este cheia.
Ruzo nu a preluat și nici nu a dezvoltat această idee în niciuna dintre cărțile lui ulterioare. Desigur, a (re)amintit despre România și despre sculpturile megalitice din Munții Carpați, dar nu în ideea de pol al lumilor cum ar spera unii. Mai mult chiar, unele producții târzii (de exemplu cartea ”El valle sagrado de Tepoztlan: Los templos atlantes de Mexico”) par a acredita ideea că centrul lumii imaginate de Ruzo era mobil și urma traseul țărilor și locurilor cercetate în periplurile sale. La acestea și adaugă probabil și o doză de captatio benevolentiae: filmul realizat împreună cu românii a avut un traseu sinuos. Diplomația nu l-a ajutat însă prea mult pe Ruzo: documentarul a avut o naștere grea și o moarte subită, peruanul rămânând cu buza umflată și fiind nevoit să-și achiziționeze o copie din filmul său scoțând bani din buzunar.
Una peste alta, Daniel Ruzo a fost ghinionist cu românii: a măguli vanitatea acestui popor este o cale sigură de a face ce vrei din el. Dintr-un motiv de neînțeles, la Ruzo strategia nu a dat roadele preconizate.
Pentru a încheia totuși într-o notă umoristică: am găsit acest citat buclucaș postat la loc de cinste și pe site-urile unor conspiraționiști de mucava, care rag și spumegă împotriva Masoneriei. Deși, ironic, Ruzo era mason de grad 33.
V.I.M.
Trimiteri bibliografice:
1Robert Charroux - ”Le Livre du mysterieux inconnu”, Ed. Robert Laffont, Paris, 1969. Citatul în limba română este extras din ”Cartea cunoașterii interzise”, Ed. Elit, f.a., pag. 102;
2Luminița Doja - Dans le monde des mégalithes, în ”Vacances en Roumanie”, nr. 75/martie 1978;
3Luminița Doja - Țara dintre două columne, Ed. Sport-Turism, București, pag. 14.
Note foto:
1. Exemplu de meme care folosește citatul incriminat. Sub diferite forme, sunt o mulțime de astfel de șușe pe internet;
2. Daniel Ruzo conferențiind într-un context nedeterminat (Arhiva documentară personală DCB);
3+4. Daniel Ruzo în timpul unei activități de studiu pe teren (Arhiva documentară personală DCB). Pe verso este o dedicație olografă a lui Ruzo pentru Colonelul Ortocol, unul dintre românii care l-au însoțit prin țară. Menționăm că fotografiile 2 și 3 apar în diferite ipostaze pe internet, preluate fraudulos și fără menționarea sursei, de niște hoțomani ignobili;
5. Coperta cărții lui R. Charroux, ediția Robert Laffont (1969)
6. Ing. Dan Corneliu Brăneanu (†), unul dintre principalii promotori ai activității și teoriilor lui Ruzo în România.
{vsig}gaura-covrigului{/vsig}
