Chiar şi cu o şa de aur, măgarul tot măgar rămîne

Revista Art EmisPe lîngă multele trăsături minunate ale poporului român, o alta care îl defineşte este acceptarea fatalităţii. Românii s-au lăsat manipulaţi decenii la rînd, îndemnaţi să rabde, să accepte umilinţe, să se acomodeze cu austeritatea, cu răul, sărăcia, corupţia şi trădarea. Pe români nu-i mai înfurie nimic. Nici scumpirile nejustificate, nici bătaia de joc a guvernanţilor, nici sărăcia, nici facturile umflate, nici preţurile cosmetizate de la o lună la alta, nici taxele care cresc ca buruienele după ploaie, nici veniturile umilitoare.

Ţinuţi tot timpul sub presiune, românii nu mai au curaj să înfrunte provocările. Se uită doar prin spărturile gardurilor la mesele de taină ale corupţilor fanarioţi din structurile de putere. La fiecare sfîrşit de an, în discursurile extrem de „sofisticate” ale lui Iohannis, întocmite de consilierul personal, citite ca pe o dictare de clasa a patra, acesta pronunţă cuvinte care, în lipsa de orizont cultural, au înţelesuri profunde doar pentru sine: „compasiune, iubire, generozitate, stabilitate”. Nimic despre prosperitate, progres, nivel de trai!

În nouă ani de mandat, Iohannis a furnizat ţării, potrivit intereselor şi mofturilor, nouă prim-miniştri. Halal stabilitate! Îl costă ceva dacă ne-a urat robotic cîte în lună şi stele? Nu-l costă nimic. Cît cinism la acest personaj, paralel cu realitatea şi fără empatie faţă de poporul român, să vorbească despre generozitate, iubire compasiune! S-a plimbat nouă ani cu avioane de lux cam prin toate ţările calde ca păsările rătăcite, pe banii poporului, în timp ce pentru firimiturile adăugate salariilor şi pensiilor găştile lui de la Putere au dus lupte de gherilă. Excepţional preşedinte! România lucrului bine făcut (praf), România (re)educată, România eşuată, se regăsesc în toţi anii lui de mandat, mai clar în ROMÂNIA RUINATĂ! Poate cineva să socotească rapid ce sume fantasmagorice a cheltuit acest fluieră vînt pe călătorii în mandatele sale şi cu cît i s-au suplimentat cheltuielile, pentru că fiul acesta risipitor, sluga altor puteri, epuiza banii alocaţi înainte de termen, ca un jucător la păcănele? Viclenii consacrate şi un eroism al aroganţei, iată două din multele articulaţii betege prin care s-a făcut cu celeritate remarcat Iohannis. Chiar şi cu o şa de aur, măgarul tot măgar rămîne. Unul din puţinele lucruri bune pe care le va duce cu sine 2024 este că vom scăpa de Iohannis, vom avea alt preşedinte, plantat la palat împotriva voinţei noastre tot de strategicul partener, de caricaturile Davosului şi Bruxelles-ului, în acord subordonat cu facţiunea din SRI, oricît ne-am strădui noi să dăm cu ştampila. De reţinut că pe ultima sută de metri Iohannis a comis cele mai mari acte de trădare a poporului. Şi-a permis să ia de la gura românului înrobit de austeritate şi să dea resurse băneşti şi materiale Ucrainei, un mare duşman al României. Chiar şi după ce Occidentul şi slugile sale s-au cam convins ce hram poartă Zelenski şi războiul din Ucraina, stopînd ajutoarele, Iohannis a continuat să ia de la popor şi să dea duşmanului, punînd România în faţa unui pericol de război cu Rusia. Noul an sorcovit de Iohannis a venit cu creşteri de taxe şi impozite, chiar de la 1 ianuarie. Primăriile au crescut taxele şi impozitele locale cu 13.8%, fiind vorba despre indexarea cu rata inflaţiei. Proprietarii de case, terenuri şi maşini vor plăti mai mult comparativ cu 2023, pentru că primăriile au nevoie de bani ca de oxigen pentru anul electoral în curs. S-au asigurat că au de unde împărţi bani în dreapta şi în stînga pentru voturi. Aceste creşteri de taxe locale vor pune o şi mai grea presiune financiară pe români, subminîndu-le nivelul de trai.

Ce interes naţional, ce naţiune, ce ţară, ce suveranitate, ce patriotism pe capul lui Iohannis! Ba, parol, astea-s pentru el bolşevisme, socialisme, comunisme! Înfruptat din drogul puterii a făcut ţara preş intereselor străine, a oferit servicii complete multinaţionalelor, războaielor purtate de americani prin Afganistan, Ucraina, Gaza et caetera. Preşedintele României rămîne loial pînă la capăt stăpînilor din afară, în calitatea sa de „pion” balcanic al intereselor euroatlantice, al intereselor SUA şi oricărei puteri străine care doreşte ceva din România! Aşadar, eliminaţi opacitatea lentilelor prin care, în acest an electoral, veţi alege grîul de neghină. Cu toţii dorim în 2024 o schimbare funcţională, non-conflictuală pentru progresul naţiunii. Deşi nu ne vor lăsa în pace nici ocupantul strategic, nici paraziţii europeni şi mondiali. Aceştia nu dialoghează cu săracii, cu Vasile, cel angajat la patron sau cu şomerul Ion, cu fermierul sau micul întreprinzător, ci cu preşedintele şi Guvernul României. Cum aceştia sînt laşi şi trădători în părţile esenţiale, la fel, poate mai rău, o vom duce în 2024.

Maria Diana Popescu

 

SURSA: https://www.art-emis.ro/editoriale/chiar-si-cu-o-sa-de-aur-magarul-tot-magar-ramine