De la Sfintii Parinti am luat obiceiul sa sarbatorim, dupa incheierea anului calendaristic, Taierea imprejur cea dupa trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Domnul a primit aceasta, ca sa inlature randuiala Legii Vechi si sa puna in loc taierea imprejur cea dupa Duh cea nefacuta de mana. Deci, sarbatorim aceasta zi ca pe un praznic imparatesc. Caci Domnul, dupa cum ne-a cinstit pe noi, luand trup omenesc, intru totul asemenea noua, afara de pacat, tot asa a binevoit sa primeasca si taierea imprejur. Intai, ca sa astupe gurile ereticilor care indraznesc a zice ca Domnul n-a luat trup, ci ca S-a nascut ca o nalucire. Dar daca n-ar fi luat trup, cum S-ar fi taiat imprejur?

 Si al doilea ca sa astupe gurile iudeilor celor neintelegatori, care il cleveteau ca nu pazeste sambata si ca strica Legea. Pentru aceasta, dupa opt zile de la nasterea Lui cea sfanta din Fecioara, a binevoit sa fie adus de Maica Sa si de Iosif, in locul unde, dupa obicei, iudeii se taiau imprejur. Si a fost taiat imprejur; si I s-a dat numele Iisus, nume adus din cer de ingerul Gavriil, mai inainte de zamislirea Lui in pantecele Fecioarei. Si iarasi intorcandu-Se Domnul cu parintii Sai acasa, a vietuit omeneste, crescand cu anii, cu Intelepciunea si cu harul, pentru mantuirea noastra.

Sf. Vasile Cel Mare

Acest mare parinte al nostru Vasile a trait pe vremea imparatului Valens, cand Biserica era tare prigonita de necredinta lui Arie, ereticul. Iar Sfantul Vasile a aparat cu toata puterea dreapta credinta si a indraznit sa mustre chiar in fata pe imparatul Valens, cazut si el in erezia lui Arie. Tatal Sfantului Vasile era din Pont si se numea tot Vasile, iar maica sa era din Capadocia si se numea Emilia. Sfantul Vasile a intrecut in stiinta pe cei din timpul sau si pe cei din vechime, caci invatase toata filozofia si toate stiintele din vremea aceea. Deci, covarsind pe toti nu numai cu filozofia si cu mintea cea ascutita, ci si cu puterea si viata cea imbunatatita, a fost sfintit arhiereu al Arhiepiscopiei din Cezareea Capadociei. Ca arhiereu, a dus lupte grele pentru credinta ortodoxa, punand in uimire chiar pe dregatorul locului, care nu s-a putut impotrivi intelepciunii si tariei in credinta a sfantului. Prin cuvantarile sale a lovit in credintele gresite ale ereticilor; a dat invataturi si indemnuri pentru buna intocmire a obiceiurilor; a luminat tainele cele adanci ale fapturii; a pastorit turma lui Hristos, invatand pe toti si ajutand pe saraci, pe bolnavi si pe batrani, in asezamantul sau vestit, numit Vasiliada. A trecut catre Domnul in anul 379, cand nu implinise inca 50 de ani. Si era Sfantul Vasile om foarte inalt la stat si drept ca o faclie; uscativ si slabit de ajunare si de veghere; oaches la fata, dar obrazul ingalbenit; nasul lunguiet; sprancenele cercuite si plecate, asemenea omului ganditor; fruntea incretita; umerii obrajilor iesiti, tamplele adancite; cam plesuv la par; cu barba destul de lunga, carunta pe jumatate. Pomenirea lui se savarseste in Sfanta Biserica soborniceasca.

Sursa: Calendar-ortodox.ro

Ecaterina STROESCU