Creştinii din toată lumea sărbătoresc în aceste zile Naşterea Mântuitorului, iar unul din evenimentele marcante ale Sărbătorii, relatate de Sfintele Scripturi, este călătoria magilor, care i-au dus Mântuitorului aur, smirnă şi tămâie. Care e simbolistica acestor daruri? Sărbătoarea Naşterii Domnului şi relatările evangheliei despre eveniment au în centru mai multe personaje, printre acestea fiind şi cei trei magi care au văzut steaua
în Răsărit şi au pornit în căutarea noului împărat pentru a i se închina. Biblia relatează că după o călătorie lungă, magii au ajuns la ieslea în care era Pruncul Isus, i s-au închinat şi i-au adus daruri: aur, smirnă şi tămâie. În simbolistica creştină, fiecare dintre aceste daruri are o semnificaţie.
„Magii au venit ca reprezentanţi ai tuturor popoarelor lumii spre a se închina la leagănul pruncului Isus. Ei nu erau simpli muritori, erau cu poziţii înalte. Erau înalţi demnitari. Au venit la regele Isus, Împăratul veacului şi i-au adus daruri ca unui împărat”, a explicat preotul timşorean Ionel Popescu. Acesta a arătat şi semnificaţia darurilor aduse lui Isus de către magi.
„Aurul se oferea şi se oferă regilor, împăraţilor în semn de preţuire şi de respect faţă de demnitatea înaltă. Tămâia este adusă ca unui mare preot, ca unui mare arhiereu. Isus Hristos Domnul întruneşte şi demnitatea de arhiereu. Tămâia, se ştie din vechime, era folosită la servicii religioase. Se folosea la templul din Ierusalim, se folosea la sinagogi. Arată că Domnul Isus a venit în lume să slujească şi nu să i se slujească. Smirna era folosită în ritualurile de înmormântare. Cu smirnă şi alte mirodenii erau îmbălsămaţi morţii înainte de a fi puşi în mormânt. Smirna adusă de magi simbolizează moartea şi jertfa Domnului Isus pentru întreaga omenire. Erau reprezentanţii întregii omeniri şi au adus daruri pe care l-au pus la leagănul Domnului Isus”, a arătat preotul Ionel Popescu.
„Aurul este simbolul dumnezeirii şi al gloriei, iar Matei se referă la perfecţiunea strălucită a Persoanei Sale divine. Tămâia este o aromă sau un parfum şi sugerează mireasma vieţii Sale de desăvârşire, total lipsită de păcat. Smirna este o plantă amară, care anticipează suferinţele pe care avea să le îndure Cristos, purtând păcatele lumii”, a explicat şi pastorul Samuel Tuţac.
Tradiţii mai puţin cunoscute de Crăciun. Ce să faci ca să îţi meargă bine tot anul
Prima zi de Crăciun este, de departe, şi cea mai aşteptată. După numeroase pregătiri şi cumpărături, creştinii merg, pe 25 decembrie, la biserică, împreună cu familia, iar la întoarcerea acasă desfac cadourile de sub brad. Tot din prima zi, colindătorii încep să umble din casă în casă cu Steaua, până la Bobotează.
Iată câteva tradiţii pe care trebuie să le respecţi ca să îţi meargă bine
Lasă lumânările aprinse în seara de Crăciun să se stingă singure
Este bine ca prima persoană ce îţi intră în casă, în ziua de Crăciun, să fie un bărbat. Dacă are şi părul închis la culoare, acesta va aduce noroc în casă. Se spune că dacă cea care îţi calcă prima dată pragul este femeie, va aduce ghinion.
Se spune că rugăciunile din noaptea de Crăciun sunt ascultate şi nu rămân fără răspuns.
Lasă uşa deschisă pe 24 sau pe 25 decembrie, pentru a alunga spiritele rele din casa ta.
În Maramureş, sătenii ung grajdurile şi vitele cu usturoi, pentru a împiedica spiritele rele să ia laptele vacilor. Tot cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, pe coate şi pe genunchi, dar şi ferestrele casei.
În dimineaţa de Crăciun, spală-te pe faţă cu apă limpede, din izvor sau fântână, în care ai pus o monedă de argint, pentru a fi curat ca argintul tot anul şi ferit de boli.
În Ajunul Crăciunului nu se bea rachiu. Se spune că această băutură este invenţia diavolului, care îşi bate joc de cel ce bea.
În Bucovina se spune că nu e bine să ai, în preajma sărbătorilor de iarnă, lucruri împrumutate. În Moldova, nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă şi nu se împrumută nimic.
Ce să nu faci de Crăciun, ca să îşi meargă bine
Firimiturile de la primul colac sau cozonac de Crăciun nu se aruncă la gunoi, ci se împart la păsări și vite, ca sa fie ferite de boli;
Farfuriile în care s-a mâncat de Crăciun nu se spală pâna a doua zi, când apa în care se spală se da la vite.
Nu se mătură
Mai mult: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/traditii-mai-putin-cunoscute-de-craciun-ce-sa-faci-ca-sa-iti-mearga-bine-tot-anul-561906.html#ixzz3vGmVzUzp