Potrivit Camerei Deputatilor, parlamentarul buzoian Cristinel Romanescu – PNL sustine propunerea legislativă pentru modificarea articolului 16 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. Documentul a fost inregistrat oficial la B.P.I.: 635/12-09-2018 - Camera Deputatilor (470/17.09.2018) si este sustinut de 37 deputati+senatori, termen: 18.10.2018.

Parlamentul României adOptă prezenta lege. Articol unic. - Articolul nr 16 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, se modifică şi va avea următorul cuprins: “Articolul 16 (l) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior, filieră teoretică, tehnologică sau profesională”. Această Lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa sa din data de cu respectarea prevederilor art. 75 şi 76 din Constituţia României.

EXPUNERE DE MOTIVE

Sistemul de învăţământ are o contribuţie importantă la bunul mers al ţării, pentru că o societate educată este o societate dezvoltată şi prosperă, sănătoasă şi durabilă. Educaţia a fost recunoscută ca prioritate naţională de către toţi liderii, începând cu Preşedintele ţării. De asemenea, printre obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030, asumate şi de România, se găseşte şi cel de garantare a unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii. În contextul preocupărilor pentru creştere sustenabilă şi inclusivă, investiţiile în dezvoltarea capitalului uman au devenit indispensabile, un principiu obligatoriu de respectat fiind cel al egalităţii de şanse în educaţie. Acest principiu presupune oferirea de opţiuni multiple pentru capacităţi şi aptitudini diferite, o educaţie pentru fiecare, în funcţie de nevoile lui specifice. Pe de altă parte, datorită desfiinţării Şcolilor de arte şi meserii în 2009, elevii au avut de ales în anii următori, doar parcursul teoretic. După reînfiinţare, învăţământul profesional nu a mai prezentat o suficientă atractivitate pentru tineri, având o imagine prăfuită, în lipsa unei promovări adecvate şi moderne. Ca urmare, în prezent se constată o lipsă de corelare a ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii, de unde derivă şi nevoia imperioasă de a dezvolta învăţământul profesional şi tehnic, pentru că societatea nu duce lipsă de locuri de muncă, ci de specialişti de medie şi înaltă calificare. România se confruntă cu o criză nemaiîntâlnită a forţei de muncă, ceea ce îi face pe agenţii economici să îşi aducă muncitori calificaţi din Republica Moldova, Ucraina, Vietnam, Sri Lanka, Indonezia, Nepal, Filipine şi altele. Între timp, din cauza ne-corelării învăţământului cu piaţa muncii, a lipsei orientării în carieră pentru elevii din gimnaziu, astfel încât decizia în ceea ce priveşte şcoala sau profesia să fie luată pe baza unor evaluări profesioniste a profilului şi potenţialului fiecăruia, a numărului limitat de opţiuni în formare şi dezvoltare personală, dar şi a legislaţiei deficitare, în fiecare vară, aproximativ 80.000 de tineri între 15-19 ani, îngroaşă rândurile celor care nu se regăsesc nici în şcoală, nici în câmpul muncii. Prezenta propunere legislativă vine să corecteze o prevedere din Legea educaţiei naţionale prin care ruta învăţământului profesional şi tehnic este practic exclusă, dacă nu are loc în cadrul liceal. În art 16 alin (1) se spune că „Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.” În sensul celor menţionate mai sus, propunem abrogarea prevederii din finalul alin (1) al art. 16 care instituie obligativitatea învăţământului liceal, dându-se posibilitatea elevilor de a alege să înveţe o meserie, urmând cursurile învăţământului tehnic si profesional clasic sau dual. România rămâne astfel aliniată la celelalte ţări europene, în care învăţământul obligatoriu se finalizează cel târziu la 16 ani. Această modificare rezolvă şi conflictul dintre art 16 (l) si art 24 (3) care stipulează faptul că “învăţământul profesional şi tehnic este format din: învăţământ profesional, învăţământ liceal tehnologic şi învăţământ postliceal” Astfel se extinde accesul persoanelor la formare profesională si educaţie pentru că acesta depinde nu doar de motivaţia şi capacitatea de a învăţa, ci şi de crearea de condiţii adecvate pentru a învăţa în diverse contexte, mai ales la locul de muncă pentru cei care doresc să înveţe o meserie. Aşa cum este formulat în prezent alineatul (1) al articolului nr 16 din Legea Educaţiei Naţionale, s-ar anula din anul 2020 ruta spre învăţământul tehnic şi profesional şi s-ar încălca prevederile articolului 24 (3), care include şi această alternativă. Faţă de cele prezentate mai sus, vă supun spre dezbatere şi aprobare prezenta propunere legislativă.