Bucureștiul, Buzăul și Craiova se numără între primele 40 de orașe care au înregistrat cea mai rapidă creștere a temperaturii în secolul 21, comparativ cu secolul 20, de 1.4 grade Celsius, motivul fiind încălzirea globală.
Studiul, realizat de European Data Journalism Network, o platformă de jurnalism de investigație care unește 19 echipe europene ce au analizat peste 100 de milioane de date meteorologice, a demostrat că Europa este mai caldă în secolul 21 decât în secolul 20, regiunile subcarpatice, Andalusia și sudul României fiind printre cele mai afectate.
Datele publicate în studiu reprezintă rezultatul unei așa-numitei ”re-analizări” a datelor meteorologice, culese din mai multe surse, cum ar fi stațiile meteorologice, baloanele meteorologice, balizele și observațiile prin satelit. Aceste date sunt potrivite pentru studierea tiparelor de vreme ce se întind pe perioade de timp de un secol, deoarece armonizează rezultatele a mii de surse și face posibilă compararea în timp și spațiu.
Din 558 de orașe, Buzăul s-a clasificat pe locul 36. Aceeași creștere a fost calculată și pentru Craiova și București, care au ocupat locul 38.
Recordul pentru temperaturile cele mai ridicate din ultimii 18 ani este deținut de Kiruna, un oraș din Suedia, unde media a crescut cu 3. 4 grade Celsius. Finlanda și Suedia dețin primele zece locuri în acest clasament. România are 8 orașe în primele 50 (din 558).
Împactul creșterii temperaturii asupra abilităților cognitive, sănătății și criminalității
Temperaturile mai ridicate, în special valurile de căldură, au fost responsabile pentru câteva mii de decese începând cu anul 2000. Valul de căldură din 2003 a provocat peste 70.000 de decese în jumătatea de vest a continentului.
În pofida adoptării unor planuri naționale, un studiu care analizează legătura între creșterea mortalității și temperaturile ridicate din 9 orașe europene a arătat că, deși mortalitatea excesivă a început să scadă în orașe precum Paris, Atena sau Roma, temperaturile crescute continuă să fie cauza numărului ridicat de decese. Orașele nordice sunt mai vulnerabile la stresul termic decât cele care se confruntă deja cu căldură în mod regulat.
Cercetătorii au arătat că elevii performează mai puțin, în special când vine vorba de matematică, atunci când temperatura medie zilnică crește peste 22 de grade Celsius.
Criminaliștii au descoperit încă din anii 1980, cel puțin în Statele Unite, că rata criminalității crește exponențial cu temperatura.
Infrastructurile rutieră și feroviară au și ele de suferit ca urmare a temperaturilor ridicate, deoarece asfaltul se înmoaie până în punctul în care unele drumuri trebuie închise în zilele deosebit de calde. Transportul feroviar intraurban (trenuri supraterane și tramvaie) poate suferi din cauza flambajului, deoarece metalul șinei se dilată și devine instabil. Acest lucru poate provoca întârzieri și, așa cum s-a întâmplat în 2012 în Washington, deraieri.
SURSE:European Data Journalism Network, caleaeuropeana.ro