Sfantul Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului a primit de la insusi Domnul Hristos marturia ca el era cel mai mare dintre toti oamenii nascuti din femeie si cel dintai intre Profeti. Pe cind inca se afla in pantecele mamei sale, el a tresarit de bucurie in preajma lui Mesia pe care il purta in ea Prea Sfinta Maica a Domnului.
La maturitate, el, "de care lumea nu era vrednica" (cf Evrei
Pentru ca poporul se intreba daca nu era el Mantuitorul asteptat de atitea generatii, Ioan le spuse: "Eu va botez cu apa, dar vine altul mai mare decat mine, El va va boteza cu foc si cu Duh Sfant". Curatenia sa si dragostea sa pentru feciorie erau intr-atat de mari incat fu considerat vrednic nu doar de a-l vedea pe Mantuitor, al carui Inaintemergator fusese pus, ci chiar sa Il boteze in Iordan si sa fie martorul descoperirii Sfintei Treimi.
Sfantul Ioan medita fara incetare la Cuvintul lui Dumnezeu si le considera pe toate ale acestei lumi ca nesemnificative in fata respectarii Legii dumnezeiesti, a carei desavirsita intruchipare era viata sa. De aceea nu se temea sa adreseze reprosuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de rusine si dezmatat care, contrar Legii, se casatorise cu Irodiada, sotia fratelui sau Filip pe cand acesta din urma era inca in viata si avusese cu ea o fata, Salomeea. Facindu-se mijlocitorul constiintei inveterate a pescarului, Profetul ii vorbea in numele lui Dumnezeu : "Nu iti este ingaduit sa ai ca sotie pe femeia fratelui tau". De aceea Irodiana nutrea in ea o ranchiuna puternica impotriva lui Ioan si voia sa il omoare ; era insa impiedicata de Irod care il proteja, ca barbat drept si sfant, dar mai ales pentru ca se temea de poporul pe care il cinstea ca pe un trimis al lui Dumnezeu. In cele din urma Irodiada cea perfida isi atinse scopul si facu astfel incit Profetul sa fie dus la inchisoare in fortareata din Macheronte. Cind fu aniversarea zilei de nastere a regelui, in apropierea Pastilor, acesta invita pe notabilii regatului sau la un mare ospat, in timpul caruia toti se dedara imbuibarii si betiei. Salomeea dansa cu voluptate in fata mesenilor acestui banchet al slavei desarte, si ea placu privirii desfranate a tatalui sau care ii jura sa ii dea ca recompensa orice i-ar cere, chiar de-ar fi jumatate din regatul sau. La sfatul mamei sale, tanara ceru sa ii fie adus imediat pe un platou capul lui Ioan Botezatorul. Regele se simti incurcat, dar din cauza juramantului sau, si pentru a nu-si pierde onoarea in fata invitatilor, se decise sa il omoare pe Cel Drept. Sentita fu pe loc executata, un soldat ii taie capul Sfintului Ioan in inchisoare si il aduse imediat, inca sangerand, pe un platou, in sala de ospat care adresa in tacere reprosul sau fata de slabiciunea criminala a regelui. Salomeea prezenta mamei sale trofeul, cu aerul de a spune : "Mananca, o, mama, trupul celui care a trait ca unul fara trup, si bea sangele lui. Aceasta limba care nu inceta sa ne faca reprosuri va tacea de-acum pentru totdeauna". Ucenicii Sfantului venira sa ii ia trupul si mersera sa il ingroape in Sevastia apoi se dusera sa il instiinteze pe Iisus. Abia mult mai tarziu Moastele Sfantului Inaintemergator fura regasite in mod miraculor, pentru a raspandi harul asupra credinciosilor care li se inchina. Acest act sangeros pare sa fi fost ingaduit de Dumnezeu pentru ca dupa ce a fost Inaintemergatorul lui Hristos pe pamant, Sfantul Ioan Botezatorul sa fie de asemenea in imparatia mortilor si sa mearga sa instiinteze pe mortii cei drepti de speranta in Mantuire, venirea apropiata a lui Mesia care trebuia sa sparga prin Cruce portile si inchizatorile Iadului. Prin viata precum si prin moartea sa, Inaintemergatorul ramane de asemenea pentru toti Crestinii un Profet si un stapanitor al vietii spirituale. Prin comportamentul sau ireprosabil, el ii invata sa lupte pana la moarte impotriva pacatului, nu numai pentru respectul dreptatii si ascultarea Legii lui Dumnezeu dar si pentru a inainta in virtute si curatia inimii. Orice constiinta cizelata prin meditarea asupra Legii lui Dumnezeu se aseamana deci cu Inaintemergatorul si croieste "caile Domnului" in sufletul care se caieste, pentru a-i da cunoasterea Mantuirii (cf. Luca 1:76).
Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul mai este numita Crucea Mica. In trecut, oamenii care faceau pacate grele, furau, ucideau, talhareau, ca sa fie iertati, tineau un post foarte aspru, netrecut in calendarul ortodox, numit de la Cruce pana la Cruce, adica de pe 29 august pana pe 14 septembrie, cand se sarbatoreste Inaltarea Sfintei Cruci.
E bine ca aceia care au savarsit pacate mari sa tina acest post care purifica spiritual, aduce liniste sufleteasca si sanatate. Si cei care vor sa scape de farmece sau blesteme e bine sa tina post negru in aceasta zi (pana la apusul soarelui) si sa se roage la icoana Sfantului Proroc.
Care e semnificatia sarbatorii?
Sfantul Ioan s-a nascut in cetatea Orini, fiind fiul Elisabetei si al preotului Zaharia. Lui i-a fost atribuit supranumele “Inaintemergatorul” datorita faptului ca el a fost cel care a anuntat venirea lui Iisus Hristos. Conform Evangheliei, Irod, cu prilejul serbarii zilei sale de nastere, facand voia Salomeei (fiica Irodiadei), a ordonat taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul. Dupa taierea capului, Irod, de teama ca Ioan Botezatorul ar putea invia, a decis ca doar trupul acestuia sa fie dat ucenicilor pentru a fi inmormantat, pe cand capul sau a fost ingropat de Irodiada in curtea sa. Traditia spune ca Sfanta Ioana este cea care a luat capul Sfantului Ioan din curtea Irodiadei si l-a ingropat la Ierusalim in muntele Eleonului, fiind prima aflare a capului Sfantului. Acolo a ramas pana pe vremea imparatilor Constantin si Elena, care au dus capul la Emesa, Siria, fiind cea de-a doua aflare a capului Sfantului.
Nu se bea vin rosu. Azi nu se bea vin rosu, deoarece se spune ca acesta reprezinta sangele Botezatorului. Nu se mananca fructe sau legume rosii. De asemenea, nu se mananca fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care se aseamana cu forma capului. In aceasta zi, nu se taie nimic cu cutitul, totul se rupe cu mana si nu se mananca fructe si legume in cruce, pepene si usturoi. De asemenea, in ajunul zilei si in ziua praznicului nu se mananca varza, deoarece Sfantului Ioan i s-a taiat capul pe o capatana de varza, de sapte ori, si iar a inviat. Se mai spune ca din aceasta zi incepe si frigul toamnei, asa cum fiecare om este cuprins de friguri, adica frisoane, cand afla felul in care s-a sfarsit Sfantul Ioan Botezatorul. In aceasta zi se spune ca nu e bine sa aiba loc petreceri sau manifestari similare, ci dimpotriva, sa fie o zi dedicata rugaciunilor si indreptarii greselilor. De aceea se tine si post.
Se da de pomana. Se mai spune ca nu este bine sa dai cu matura, deoarece zgomotul facut de aceasta ii deranjeaza pe cei morti. In schimb, spiritele celor adormiti pot fi imbunate daca dai de pomana saracilor. E bine sa sfintesti pere, struguri si castraveti si apoi sa le imparti oamenilor saraci, in amintirea celor adormiti. Insa aceste fructe nu se pun pe tava, asa cum a fost pus capul prorocului.
I.G.
