Ionel Cocan se trage dintr-o veche familie de boieri pământeni din Mândra Făgărașului. L-am cunoscut acum mai bine de douăzeci de ani, fiind interesat de un straniu artefact pe care-l deținea. Prin intermediul News Buzău vă prezintăm câteva fragmente remarcabile din manuscrisul său ”Scheii Brașovului de altădată. Scurt Istoric, folclor și amintiri”, rămas literatură de sertar doar pentru că ”pe vremea ailaltă publica cărți doar cine avea voie”.

Primul episod se referă la ”Pietrele lui Solomon”, loc încărcat de istorie, legende și mister…

V.I.M.

Pietrele lui Solomon

Alături de Poiană şi Tâmpa, locul denumit ”Pietrele lui Solomon”, constituie terenul unde au loc o seamă de manifestări din tradiţiile Junilor, la fel ca şi cunoscutele maialuri sau scurte excursii ce nu cer eforturi. În schimb, oferă un neegalat loc de desfătare şi odihnă într-un cadru care impresionează prin monumentalitatea stâncilor, a defileului, a pereţilor abrupţi pe care alpiniştii îşi fac cunoscutele lor demonstraţii de cutezători căţărători. Turistul se simte mic, pierdut parcă între pereţii acestei cetăţi uriaşe, făurite de natură.

În această zonă, cercetările arheologice au dus la descoperirea unor importante aşezări omeneşti, a căror vechime urcă din preistorie până în plină epocă dacică, sec. I. î.Hr. Din epoca nouă a pietrei (Neolitic) şi din epoca Bronzului, s-a găsit în faţa peşterii din acest loc un topor de piatră de formă primitivă, cu gaura neterminată, apoi o monedă grecească din bronz datând din sec III î.Hr., pinteni în mai multe exemplare, cu cunoscuţii butoni la ambele capete şi cu dorn scurt, o fibulă şi o brăţară din fier, cuţite mari şi mici, fragmente de lanţuri, piese decorative de forma roţii, probabil pentru centuri sau harnaşamente, dăltiţe, părţi dintr-o oglindă metalică, un pandantiv din argint, o râşniţă de bazalt de la care se păstreză şi părţile de metal, şi altele.

Despre acest loc circulă şi azi o legendă despre Regele Solomon care urmărit fiind de către duşmani, şi aproape ajuns din urmă de către ei pe când Regele Solomon se afla izolat pe vârful celei mai înalte stînci, spre a se salva, a dat pinteni calului său, încercând să sară peste prăpastie pe celălalt vârf din faţa lui. Dar calul nu a ajuns decât cu picioarele de dinainte, prăbuşindu-se cu călăreţ cu tot, în prăpastie. Se spune că turişti care se urcă până acolo, pot vedea urma copitei şi potcoavei calului nenorocos.

Tot despre Regele Solomon se spune că după înfrângerea lui de către ”Bulgari”, s-ar fi retras într-o văgăună, într-o peșteră, în care şi-a îngropat toate comorile sale.

O altă legendă spune că în apropierea Pietrelor lui Solomon locuia un ţigan, care avea acolo o tocilărie. Ducându-se odată între Pietre, i-a apărut deodată în faţă o mogâldeaţă de om, care rezemat în coate pe o grămadă strălucitoare de bani, i-a făcut semn şi îndemn prietenesc să vină să-şi ia cât îl ţin puterile. Țiganul, la început speriat, a prins în cele din urmă curaj şi și-a încărcat traista cu mult aur. Mogâldeaţa, care era chiar Regele Solomon, i-a făcut semn cu disperare să fugă, ceea ce ţiganul a şi făcut, căci abia depărtat puţin, de sus s-a prăbuşit potop de stânci îngropând acolo întreg mormanul de comori.

De acest loc se leagă o seamă de tradiţii. În Miercurea Paştilor, toate ”Cumpăniile” de Juni merg călări ”între Chietrii”. Fiecare grup îşi are locul său de petrecere bine stabilit și din vechime neschimbat. Cu acest prilej, vătaful oferă grupului său mâncare şi băutură pe cheltuiala sa. Se cântă şi se joacă Hora Junilor şi Breaza din Schei.

Mai acum vreo zece ani, intrarea în impresionanta cetate a Pietrelor lui Solomon se făcea strecurându-te printr-un defileu, alături de şerpuirea unei ape cristaline. Astăzi, intrarea e stăjuită de un perete de umplutură de pietriş, care nu se va mai deschide niciodată, căci cerinţe de transport forestier au impus construirea unei şosele pe deasupra acestui loc.

Ionel Cocan

Foto: 1. Peștera de la Pietrele lui Solomon (V.I.M.); 2. Sfinxul de la Pietrele lui Solomon (V.I.M.).

Fotografii cu sculpturile megalitice de la Pietrele lui Solomon, realizate de prof. Călin N. Turcu - http://terramirabilis.ro/2018/07/20/calin-n-turcu-sfinxul-de-la-pietrele-lui-solomon/