Progresul economic al oraşului Buzău , pentru perioada 1878-1941, s-a datorat în mare parte şi intensificării schimburilor comerciale. Cu toate acestea nu trebuie să absolutizăm acest progres . El are limite si se datorează unui complex lanț cauzal. Spaţiul în care se adunau negustorii şi muşterii , obisnuiti sau de ocazie , era Oborul de cereale, lemne şi vite, în zilele de târg care se ţineau joia sau duminica. Aici era locul în care puteau fi găsite produse precum: cereale, vite, blănuri, piei, materiale de construcţii, lemne, fructe, legume, celebrul caşcaval de Penteleu și altele. Oraşul era aprovizionat şi cu produse brute sau prelucrate , care proveneau din exterior. Ele veneau de la Braşov, Brăila, Galaţi sau Bucureşti , urmând să fie distribuite, en-detail si en-gros , micilor comercianţi din zona urbană cât şi în locațiile în care se ţineau bâlciuri.

     Cel mai mare târg era Drăgaica care se ţinea anual de la 18 la 24 iunie. El se desfăşura la marginea oraşului, fiind considerat “bâlciul anual al râului Buzău”. Pentru că avea şi “obor de vite”, Primăria adopta măsuri pentru ca toţi comercianţii să prezinte certificate de provenienţă şi de sănătate a vitelor pe care le aveau spre vânzare.

Privită în ansamblu, economia buzoiană , pe durata lungă a anilor 1878-1914, nu a înregistrat salturi calitative de marcă. Chiar şi protecţionismul economic , promovat ca politică de stat, nu a fost în masură să dinamizeze economiile urbane provinciale. Cu toate limitele de aplicare, această legislaţie a asigurat unele condiţii pentru crearea şi dezvoltarea unor stabilimente industriale locale. A permis , printre altele, şi pătrunderea capitalului străin în industria petrolieră buzoiană. O dovadă în acest sens sunt Societăţile “Saturn” şi “Steaua Română ”.

Statutul nostru, de de țară neocolonială este o realitate istorică, indiferent dacă place sau nu istoriografiei româneşti. Perioada anterioară primului război mondial a adus însă unele transformări economice pentru oraşul Buzău.

Să nu uităm acele memorabile vorbe de duh care spun aşa: “ Întinde-te cât ţi-e plapuma “ şi “Depășește-ți limitele” (Surse arhivistice)

Adrian Constantin