Din punct de vedere confesional, în anul 1899, avem in Buzău 89,2% bărbaţi de religie ortodoxă, 7,3% de rit mozaic, 4% catolici, 0,4% protestanţi şi 0,1% islamici. În cazul persoanelor de sex feminin, împărţirea confesională era următoarea: 88,2% ortodoxe, 8% de rit mozaic, 5,8% catolice, 0,3% protestante şi 0,1% islamice. Structura etnică a oraşului confirmă   faptul că aici au convieţuit în această perioadă numeroase populaţii de o diversitate confesională.

La 1000 de locuitori înregistrăm un număr de 852,2 români, 40,7 austro - ungari, 3,8 bulgari , 7 greci , 3,7 italieni, 2,1 germani, 0,7 englezi, 0,6 francezi, 0,2 ruşi, 0,2 sârbi şi 12,5 osmanlâi.

Criza economică prin care a trecut Vechiul Regat la trecerea dintre secolele XIX şi XX s-a regăsit şi in plan demografic. Drept urmare in anul 1902 Buzăul avea 21.561 locuitori fata de anul 1899.

Redresarea economică duce din nou la o creştere demografică. În anul 1906, populaţia urcă la 22.604 locuitori, pentru ca în următorii ani, tot datorită situaţiei economice favorabile, să aibă loc o creştere demografică importantă, în medie cu 1000 locuitori anual. Abia in anul 1912 populaţia Buzăului se ridica la 28.807 de locuitori.

Cu toate acestea Buzăul nu este un centru urban cosmopolit de tipul Brăilei sau a Galaţiului . (Surse arhivistice)

Adrian Constantin