Așa cum este cazul și cu menopauza, premenopauza nu este o patologie și nu trebuie privită cu frică. Ea este o transformare fiziologică din viața oricărei femei și poate reprezenta o perioadă utilă pentru acomodarea psihologică cu ideea de menopauză (absența fertilității).

Totuși, manifestările premenopauzei pot avea un răsunet semnificativ asupra corpului unei femei. In plus, există cateva patologii care apar mai frecvent în această perioadă sensibilă hormonal.

Fiziologia premenopauzei Mitul cel mai vehiculat în privința acestei perioade este cel că nivelul de hormoni ovarieni este într-un continuu declin, pană la instalarea menopauzei. De fapt, în premenopauză, nivelul de estrogen este, în medie, cu 25% mai crescut decat în perioada fertilă. Totuși, acesta nu crește regulat și conform ciclurilor menstruale, ci are un tipar dezorganizat. In perioada fertilă, controlul hipotalamic-hipofizar realizat de hormonii luteinizanți FSH și LH determină ovarul să secrete ciclic estrogen și progesteron, după un tipar pre-stabilit. FSH (Follicle Stimulating Hormone – hormonul foliculostimulant) stimulează foliculul ovarian (care conține ovulul) să producă estrogen. Atunci cand estrogenul atinge o anumită concentrație sangvină, FSH este scăzut și, în schimb, crește cantitatea de LH (Luteinizing hormone – hormonul luteinizant). Acesta stimulează eliberarea ovulului din folicul, fiind responsabil de evenimentul ovulației. Corpul galben restant (foliculul care a eliberat ovulul) va produce progesteron și estrogen, pentru a pregăti uterul pentru o sarcină. Cand ovulul nu este fecundat, nivelul de progesteron scade și are loc sangerarea menstruală, apoi ciclul se reia. Producția de progesteron, numărul și calitatea foliculilor ovarieni scade spre sfarșitul decadei a treia de viață, cu instalarea ciclurilor neregulate. Valoarea FSH-ului crește, într-o încercare de a stimula ovarul. O altă ipoteză stipulează că inhibina, un hormon responsabil cu menținerea valorilor FSH sub un anumit prag, își reduce activitatea în jurul acestei varste. FSH-ul crește, stimulează multipli foliculi (ineficienți), care determină creșterea imprevizibilă a nivelelor de estrogen.

Simptome premenopauza Pot fi semne ale premenopauzei:

• Cicluri menstruale neregulate

• Bufeuri (simptome vasomotorii)

• Simptome premenstruale accentuate

• Oboseală

• Insomnie

• Creștere în volum și sensibilitate a sanilor

• Creștere în volum a sangerărilor menstruale

• Modificări bruște ale dispoziției

• Greață

• Cefalee frecventă

• Creștere în greutate

Simptomele vasomotorii (bufeurile în premenopauză)

Sunt cele mai neplăcute simptome în menopauză, apreciindu-se că 35-50% din femei prezintă bufeuri încă din premenopauză. Acestea sunt creșteri bruște în temperatura resimțită, cu transpirații excesive, înroșire a feței și gatului. Bufeurile de intensitate mare pot cauza amețeală și frison și pot dura pană la 5 minute. Frecvența bufeurilor este variabilă, unele femei relatand mai multe evenimente pe zi, iar altele manifestand rar (săptămanal) acest simptom. Nu există încă un consens în privința mecanismului prin care se produc bufeurile, dar o sensibilitate individuală la creșterea temperaturii centrale (cu mai puțin de un grad) pare a fi o ipoteză plauzibilă. Pentru prevenirea bufeurilor, este de ajutor menținerea unei temperaturi scăzute prin consumarea de băuturi reci, evitarea locurilor insuficient ventilate în anotimpul cald și vestimentația adecvată. Exercițiile de respirație, care pun accentul pe inspir lent, profund, pot scădea din intensitatea unui bufeu, atunci cand episodul este iminent. Ca și tratament medicamentos, cel mai utilizat este anticoncepționalul estro-progesativ microdozat.

Manifestări patologice Unele simptome în premenopauză pot masca afecțiuni subiacente. Este bine să consultați medicul dacă aveți următoarele simptome, dar și dacă sunteți nesigură că premenopauza este responsabilă pentru manifestările neplăcute.

Sangerări neregulate

In premenopauză, lipsa unui tipar al hormonilor sexuali determină modificări în ciclicitatea menstruației. Ea poate surveni mai devreme, mai tarziu în cursul unei luni, sau poate să nu apară în unele luni. Simptomele care ar trebui să determine o femeie să consulte un ginecolog sunt:

• Flux menstrual foarte crescut; prezența cheagurilor de sange

• Spotting (pătarea lenjeriei cu mici cantități de sange) după un contact sexual sau între menstruații

• Durata mult prelungită a unei menstruații

Alte simptome

Simptomele digestive precum greața intensă, constipația sau durerea abdominală pot fi cauzate de o afecțiune gastro-intestinală și necesită investigații. Totodată, observarea unei modificări de formă, volum sau sensibilitate într-un singur san trebuie să fie urmate de un consult medical, deoarece incidența cancerului de san este crescută în această perioadă. Creșterea în greutate, oboseala accentuată, edemele la nivelul membrelor inferioare și alterarea dispoziției pot fi semnele unei hipotiroidii.

Patologii asociate In perioada premenopauzei, scade efectul protector al estrogenilor și crește riscul pentru anumite afecțiuni.

Osteoporoza

Reducerea progresivă a substanței osoase, în special pe baza osului trabecular, este cea mai frecventă patologie osoasă și afectează una din patru femei. Această scădere începe din premenopauză și este accentuată după instalarea menopauzei. Prevenția acestui proces patologic poate fi făcută din premenopauză, prin:

• Activitate fizică regulată – previne pierderea de os în perioada fertilă și o reduce, în premenopauză

• Menținerea unei greutăți normale, cu o masă musculară bine reprezentată, fără a scădea brusc în greutate

• Adaosul de calciu și vitamina D, fie prin dietă sau suplimente alimentare

• Administrarea contraceptivelor estro-progestative (progesteronul are și rol de protector osos)

Bolile cardiovasculare și ateroscleroza

Modificarea profilului lipidic, cu creșterea colesterolului total și a LDL-colesterolului (colesterolul „rău”) și scăderea HDL-colesterolului (cel cu rol protector) și creșterea trigliceridelor, începe din premenopauză. Utilizarea terapiei de substituție hormonală pare a fi utilă și în această perioadă pentru reducerea riscului cardiovascular.

Screeningul în premenopauză Premenopauza este o perioadă foarte bună pentru a realiza o evaluare detaliată a stării de sănătate. In plus, este recomandată aplicarea unor teste de screening care, realizate periodic, pot detecta și trata la timp patologii severe. Indicațiile și frecvența acestor teste poate varia, în funcție de riscul individual.

• Examen clinic și mamografie anuală, după 40 de ani (pentru detecția precoce a cancerului de san)

• Profil lipidic o dată la 5 ani, de la varsta de 45 de ani (pentru evaluarea riscului cardiovascular)

• Glicemia a jeun (pe nemancate), o dată la 3 ani, după 45 de ani (pentru detecția diabet zaharat de tip 2)

• Valoarea TSH la 35 de ani și apoi, o dată la 5 ani (pentru detecția disfuncțiilor tiroidiene)

Recomandări generale Pentru a minimaliza manifestările neplăcute ale premenopauzei și a reduce din riscul de dezvoltare a unor patologii în această perioadă, se recomandă un stil de viață sanogen, care include:

• Alimentație echilibrată, săracă în grăsimi animale, cu accent pe un aport suficient de calciu și menținerea greutății corporale în limite fiziologice

• Activitate fizică regulată

• Renunțarea la fumat

• Consumul scăzut de alcool

Tratamente naturiste

Plantele medicinale pot fi folosite ca adjuvant în această perioadă. Unele, cum ar fi gura lupului, lavanda, valeriana, floarea pasiunii, păducelul şi coada şoricelului ajută la reglarea tensiunii arteriale. O plantă foarte bună pentru femei este Cimicifuga (Actaea racemosa), cunoscută şi sub denumirea de Black Cohosh. Majoritatea cercetărilor despre Cimicifuga se referă la proprietăţile extractului isopropanolic din această plantă care se foloseşte pentru înlocuirea tratamentului de substituţie hormonală. Ultimele studii în acest sens, efectuate în Germania, în 2003, pe femei cu vârste între 40 şi 60 de ani, care au fost tratate cu extract de Cimicifuga, au arătat că planta controlează simptomele asemenea estrogenilor, dar nu creşte riscul de apariţie a cancerului uterin, aşa cum fac estrogenii. Studiile au fost confirmate şi de Societatea Americană de Menopauză, care recomandă folosirea pentru tratament a extractului de Cimicifuga. Din păcate, planta nu creşte în România, însă extractul se comercializează în magazinele de produse naturiste.

Ceaiuri

Pentru stările de nervozitate pot fi folosite ceaiurile de creţişoară sau talpa-gâştei, iar depresia şi anxietatea pot fi tratate cu tinctură de sunătoare. De asemenea, coada şoricelului este de mare ajutor femeilor pentru ameliorarea simptomelor digestive: balonări, diaree. Proprietăţile antiinflamatorii ale acestei plante o recomandă însă cel mai mult pentru tratamentul afecţiunilor ginecologice.

Sursa - libertateapentrufemei.ro, sanatate.bzi.ro

A.M.