Profesorii care dau meditații trebuie să plătească impozit și contribuții sociale. Care sunt factorii de risc ?

meditatii profesoriLegalitatea și fiscalizarea banilor din meditații au trezit numeroase discuții în rândul opiniei publice în ultimii ani, iar redacția noastră a cerut câteva lămuriri celor de la Ministerul Educației Naționale (MEN), precum și organelor fiscale.Concret, am aflat că meditațiile nu sunt interzise prin lege, la ora actuală, dar profesorii au obligația să plătească impozitele și contribuțiile aferente acestor venituri extra-salariale. Altfel, în urma unei verificări de către organele fiscale, cei care nu au cum să-și justifice aceste venituri vor fi obligați să plătească impozitul din urmă, dar și să suporte dobânzi și penalități.

Chestiunea meditațiilor trebuie privită printr-o dublă perspectivă: pe de-o parte, din unghiul legislației care reglementează activitatea cadrelor didactice, iar pe de altă parte din perspectiva legislației fiscale. Profesorii care fac meditații cu copiii realizează totuși venituri suplimentare față de cele salariale, iar legea fiscală impune ca aceste venituri să fie impozitate. Pentru a lămuri ambele perspective și pentru a stabili cum poate intra în legalitate un profesor care face meditații, am cerut opinia autorităților fiscale, dar și celor de la Ministerul Educației Naționale (MEN).

Profesorii au voie să facă meditații cu elevii, iar la ora actuală nu există nicio deosebire între meditațiile cu elevii de la clasă ai profesorului respectiv și cei de la alte clase sau școli. Nu există deosebire pentru că, întâi de toate, nu există prevederi legale care să interzică ori să facă măcar referire la chestiunea meditațiilor date de dascălii din învățământul românesc.

"Legislația din domeniul învățământului nu conține până în acest prevederi pe acest subiect. În proiectul de cod etic, supus dezbaterii publice în luna decembrie, există o referire la acest subiect", ne-au transmis reprezentanți ai MEN. Concret, cei de la minister ne indică o prevedere din proiectul de cod etic care le interzice dascălilor să ofere meditații contra cost, cu proprii elevi, prin constrângere. Pentru a se aplica, aceste prevederi ar trebui să intre în vigoare mai întâi, iar acest lucru s-ar putea întâmpla anul acesta.

Așadar, din perspectiva Legii educației nr. 1/2011, profesorii sunt liberi să facă meditații cu elevii, neexistând prevederi legale care să pună sub semnul întrebării legalitatea, moralitatea sau etica acestor lecții particulare. Totuși, aspectul mai important este cel legat de fiscalizarea acestor venituri.

Potrivit informațiilor oferite de cei de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în 2015, doar 569 de cadre didactice și-au declarat veniturile din meditații, iar în 2014, doar 571, în contextul în care sistemul românesc de învățământ cuprinde aproximativ 220.000 de cadre didactice la nivel preuniversitar, potrivit unui studiupublicat în 2015 de Institutul de Științe ale Educației. Cu alte cuvinte, un număr foarte mic de dascăli și-au asumat obligațiile fiscale și au plătit impozit statului.

Profesorii trebuie să se autorizeze la Registrul Comerțului

"Prestarea serviciilor de către meditatori este încadrată, din punct de vedere fiscal, în categoria activităţilor independente, iar persoanele fizice care desfăşoară aceste activităţi au obligaţia autorizării", potrivit celor de la ANAF. Așadar, veniturile din meditații sunt încadrate de organele fiscale la categoria veniturile obținute din activități independente, potrivit Codului fiscal.

"Veniturile din activități independente cuprind veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii, veniturile din profesii liberale și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente", potrivit definiției din Codul fiscal.

Cea mai practică soluție pentru meditatori ar fi deci înființarea unei persoane fizice autorizate (PFA) cu acest obiect de activitate (dar se poate opta și pentru înființarea unei întreprinderi individuale, întrucât obligațiile declarative sunt similare). Pentru aceasta, profesorul meditator trebuie să se înregistreze și să se autorizeze la Oficiul Național pentru Registrul Comerțului (de la 1 februarie 2017, taxele percepute de Registru pentru înființarea acestor entități au fost eliminate, așadar înregistrarea este gratuită).

Concret, dascălul care dorește să-și înființeze un PFA trebuie să depună cererea de înregistrare, formular ce poate fi descărcat de aici, alături de dosarul pentru constituirea PFA-ului, la oficiul registrului comerţului în raza căruia îşi stabileşte sediul profesional (care, de cele mai multe ori, este chiar adresa unde locuiește profesorul). În mare, dosarul trebuie să conțină actul de identitate, dovada titlului cu care se folosește sediul profesional, specimenul de semnătură, precum și documente care atestă pregătirea profesională.

Se plătește nu doar impozitul, dar și contribuțiile sociale

În urma acestei autorizări, meditatorul intră oficial în rândul contribuabililor care plătesc impozit pentru activitățile independente. Impozitul pe care meditatorul trebuie să-l plătească este stabilit prin raportare la venitul net anual și se determină fie pe baza normelor de venit, fie în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit Codului fiscal. Alegerea unuia dintre aceste două sisteme se face la momentul în care se depune la organul fiscal competent declarația de venituri și cheltuieli anuale estimative.

Nivelul normelor anuale de venit pentru activităţile independente pentru care veniturile obţinute sunt impozitate în acest sistem, se găsesc publicate, pentru fiecare judeţ, pe site-ul ANAF.

Venitul net în sistem real se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitate.Impozitul este de 16% și se aplică la valoarea venitului net. Acesta din urmă se calculează prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor deductibile, determinând venitul net. Potrivit Codului fiscal, impozitul se plăteşte trimestrial, în baza unei decizii de impunere calculată pe baza veniturilor obținute în anul anterior sau pe baza veniturilor estimate în declarația 220 pentru firmele înființate în anul curent.

Însă legislația fiscală le impune acestor categorii de contribuabili și să plătească contribuţii sociale la buget. Concret, este vorba de contribuția de asigurări sociale (CAS) și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). În ceea ce priveşte cota CASpe care PFA o datorează la sistemul de pensii, aceasta se aplică, din 2016, asupra venitului net obţinut. În conformitate cu actualele prevederi, PFA poate opta între aplicarea cotei individuale de 10,5% sau a cotei integrale de 26,3%. Contribuția la pensii se plătește trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

În ceea ce privește CASS-ul, cota este de 5,5%, însă baza de calcul la care se aplică această cotă diferă în funcție de sistemul de impozitare pe care l-a ales dascălul. Mai multe detalii despre modul de calcul al impozitului și contribuțiilor aferente puteți regăsi în ghidul de impozitare al ANAF întocmit pentru PFA-uri și întreprinderile individuale.

Important! Impozitul și contribuțiile sunt datorate la bugetul de stat numai în măsura în care contribuabilul chiar obține veniturile respective.

Ce riscă cei care nu-și declară veniturile din meditații?

Potrivit prevederilor fiscale în vigoare, ANAF-ul are dreptul să verifice situația fiscală a persoanelor fizice supuse impozitului pe venit, cum este și cazul cadrelor didactice. Vorbim, concret, despre inspecția fiscală a persoanelor fizice, pe redacția noastră a tratat-o, de curând, într-un material mai amplu. Orice venituri pe care contribuabilul meditator ar fi trebuit să le declare și pentru care trebuiau plătite impozitele aferente vor fi impozitate, iar organele fiscale vor percepe și dobânzile și penalitățile aferente.

Codul de procedură fiscală stabileşte că organul fiscal are dreptul de a controla dacă o persoană are venituri nedeclarate printr-o verificare fiscală prealabilă documentară a ansamblului situaţiei fiscale personale. Verificarea constă într-o comparație între veniturile declarate de contribuabil și situația fiscală personală a acestuia, iar orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu este identificată (pentru acestea, cel verificat va fi pus să aducă justificări), vor fi impozitate cu 16%, dar în mod complementar, se vor stabili și penalizările.

Dacă în urma acestei comparații se constată că există o diferență semnificativă, atunci organul fiscal va stabili baza impozabilă asupra căreia aplică această cotă de 16%. Diferența este semnificativă dacă între veniturile estimate calculate în bază situației fiscale personale și veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit este o diferență mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 lei.

Sursa :avocatnet.ro

Adrian Constantin