Constituirea statului românesc a fost prima bătălie politică și diplomatică pe care prima generație de liberali a câștigat-o după revoluția de la 1848. Secolulul al XIX-lea a fost secolul liberalismului care a reprezentat pentru societatea românească momentul cuplării la spaţiul cultural şi politic al Europei Occidentale.
Pentru tineri precum I. C. Brătianu, Dimitrie Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti etc., declanşarea revoluţiei de la 1848 reprezenta ocazia mult aşteptată pentru afirmarea în spaţiul românesc a unor valori precum libertate individuală, egalitatea în faţa legii, garantarea proprietăţii etc, principii şi idei care făceau parte deja din vocabularul lor politic. Experienţa acumulată după înfrângerea revoluţiei avea să-i determine pe cei mai mulţi dintre ei să se angajeze într-o amplă acţiune de convingere a opiniei publice europene şi a liderilor politici importanţi cu privire la necesitatea şi utilitatea, chiar şi pentru interesele lor, a constituirii unui stat românesc unitar la nordul Dunării. Reuşind să cointereseze în acest proiect national marile puteri, mai întâi în acceptarea lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Principatelor Române şi apoi în recunoaşterea lui Carol de Honezollern ca monarh constitutional, liberalii și-au adjudecat statutul de întemeietori ai statului românesc modern unitar.
Pentru liberali, reforma electorală, şcolară şi cea agrară reprezentau piese importante din angrenajul statului român modern pe care se angajau, începând chiar din 1859, să-l construiască împreună cu Al. I. Cuza, el însuşi membru al familiei liberale. Evoluţia ulterioară a statului român a fost expresia viziunii pe care liberalii o aveau asupra direcţiei ce trebuia urmată după 24 ianuarie 1859. Constituţia de la 1866, recunoscută chiar şi de către adversari ca fiind un act politic de esenţă liberală, consfinţea în mod categoric principii ale unui stat modern pentru care Partidul Național Liberal luptă și în prezent: separarea puterilor, libertatea presei, garantarea proprietăţii etc.
Învăţând din lecţia anilor petrecuţi în opoziţie (1868-1875), liberali aparţinând mai multor curente de gândire şi acţiune politică de nuanţă liberală decideau la 24 mai 1875 formarea unei mari alianţe politice numită “Coaliţia de la Mazar Paşa”, devenită nucleul viitorului Partid Naţional Liberal şi creuzetul elaborării unei legislaţii modernizatoare nu doar a industriei româneşti, ci şi a educaţiei, agriculturii, transporturilor etc.
„Parteneriatul” instituit în timp între I.C. Brătianu şi Carol I asigura României o lungă guvernare liberală (1876-1888) sub auspiciile căreia societatea românească dobândea tot mai mult profilul unei societăţi moderne, pe numeroase paliere. Independenţa, proclamarea regatului şi aderarea României la Tripla Alianţă deveneau alte succese ale unui guvern care, sub bagheta lui I.C. Brătianu, punea cărămidă peste cărămidă în consolidarea unei Românii preocupată nu doar de modernizarea internă, dar şi de poziţia pe care o ocupa în planul relaţiilor internaţionale
Începutul secolului XX aducea pentru Partidul Național Liberal, dar şi pentru societatea românească în ansamblul ei, noi provocări. În timp ce marile puteri dădeau semne că sunt tot mai nerăbdătoare, privind o nouă redesenare a hărţii geopolitice a Europei, pentru români problema agrară, dar şi cea a participării la viaţa politică a unui număr mai mare de cetăţeni devin tot mai presante. Pentru gestionarea ambelor probleme, dar şi o abordare pragmatică în politica externă era nevoie de curaj şi determinare. Era de această dată rândul unei noi generaţii de liberali, grupată în jurul lui Ionel Brătianu, să-şi asume ieşirea după doi ani de neutralitate dintr-o alianţă care nu putea oferi garanţii cu privire la îndeplinirea unui proiect precum era cel al unirii tuturor românilor într-un singur stat. Ionel Brătianu împreună cu regele Ferdinand de această dată, au înţeles rapid că eroismul soldaţilor de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz putea fi răsplătit doar cu împroprietărirea pe noi terenuri agricole şi obţinerea dreptului de vot. Era vremea deciziilor cu gândul la viitorul ţării, şi nu la interesul politic personal.
Lecţiile oferite de luptele politice anterioare aveau să-l ajute pe Ionel Brătianu ca prin negocierile purtate înainte de intrarea României în războiul din 1916 să genereze condiţiile esenţiale pentru realizarea Marii Uniri, prin recunoaşterea de către Marile Puteri a dreptului istoric al românilor asupra unor teritorii precum Transilvania, Banatul şi Bucovina.
Marea Unire de la 1918 nu a fost jocul unui hazard. Dimpotrivă a fost expresia concretă a viziunii şi tenacităţii unor lideri politici dedicați, care au înţeles foarte clar misiunea ce trebuiau să o ducă la îndeplinire. România anului 1918 devenise din proiect realitate, dintr-un deziderat un vis împlinit datorită loialităţii, curajului şi iscusinţei liberalilor români.
Reluarea activității politice după 1990 a fost călăuzită de aceleași valori și principii reformatoare și modernizatoare pentru societatea românescă, apărând în tumultoasa perioadă de tranziție valorile fundamentale ale națiunii române: libertatea individuală, dreptul la proprietate, libertatea economică, egalitatea în drepturi, separația puterilor în stat, economia de piață, etc.
Este datoria actualei generații să păstreze idealurile fondatorilor Partidului Naţional Liberal, să le îmbogățească aducându-le în actualitate și să le transmită mai departe noilor generaţii, reafirmând atașamentul față de valorile patriotismului și față de o Românie care își respectă patrimoniul istoric și valorile tradiționale.
Tinta liberalilor de astăzi este transformarea Partidul Naţional Liberal în cea mai puternică forţă politică din România, motorul dezvoltării, progresului, modernizării şi afirmării naţiunii române în lume.
La mulţi ani, liberali! La mulţi ani Partidului Naţional Liberal!
UPDATE - LA ACEASTA ORA la sediul PNL Buzau are loc o conferinta de presa sustinuta de liderul PNL, Deputatul Cristinel Romanescu. “Pentru noi liberalii este o zi de sarbatoare ziua de astazi si ne dorim sa ducem mai departe ceea ce liberalii au inceput acum 143 de ani si tot ceea ce au facut in acest timp. In ceea ce priveste stirea legata de domnul Ion Nicolae cel mai in masura sa va dea detalii este Ionut Iuga, ce-l care ne-a si reprezentat la proces“, a precizat liderul buzoian.“Zilele trecute a pierdut un proces pe Ordinul Prefectului. Asupra situatiei prezentate la nivelul Consiliului Judetean situatia juridica nu s-a schimbat sub nicio forma, la acest moment s-a pronuntat o chestiune de procedura si nicidecum asupra fndului problemei. Sunt convins ca daca veti depune diligente si veti obtine solutiile pronuntate atat la Tribunalul Buzau cat si la Curtea de Apel Ploiesti veti constata ca s-a pronuntat instanta pe o chestiune de procedura neimputabila noua PNL Buzau, statutul avea multe lacune si inadvertente greu de aplicat dar la acest moment statutul clarifica toate aceste inadvertente“, a precizat Ionut IUGA.
COMUNICAT DE PRESA PNL BUZAU:
"Asaltul asupra Pilonului 2 – între eroare și oroare!
Ne-am obișnuit să auzim despre erori de comunicare în cadrul PSD, sau mai nou, documente postate din greșeală pe site-ul oficial al guvernului, de parcă oricine ar putea posta pe acest site oficial. Din păcate însă, nu e vorba de erori, ci de tentative ale PSD de a ne testa vigilența, de a vedea cum reacționează cele 4 milioane de persoane direct afectate.
Asaltul asupra Pilonului 2 de pensii a pornit anul trecut printr-o serie de „erori de comunicare". Însuși Ministrul Finanțelor anunța în vara anului trecut desființarea Pilonului 2, ca apoi, în urma unei reacții puternice a PNL și a societății civile, să se renunțe la această tentativă, fiind etichetată drept eroare de comunicare.
Pilonul 2 de pensii este o miză mult prea importantă pentru coaliția de guvernare, iar dacă desființarea directă a Pilonului 2 nu este posibilă, reducerea contribuției de la 5,1 la 3,75 % a fost o măsură eficientă de a face rost de 1 miliard de euro și a-i direcționa spre bugetul de stat. Acest lucru, în contextul în care România și-a asumat prin Programul de Aderare la Uniunea Europeană o creștere la 6% a contribuției pentru Pilonul 2 de Pensii până în 2016.
Deoarece nici această măsură nu satisface setea de bani a coaliției de guvernare, s-a trecut la o strategie în mai mulți pași. Primul îl reprezintă suspendarea contribuției la Pilonul 2 în perioada iulie-decembrie a anului curent, intenție cuprinsă în proiectul de hotărâre publicat pe site-ul guvernului. Acest guvern și-a demonstrat incapacitatea de administrare a banilor publici, risipind sume enorme, fără a face investiții în infrastructură, educație sau sănătate. Iar acum când banii încep să se termine, când împrumuturile sunt deja uriașe, atenția se îndreaptă spre banii privați economisiți de contribuabili în Pilonul 2, suma vizată fiind de 9 miliarde de euro.
Ne vom confrunta în anii ce urmează cu o situație extrem de dificilă, când o mare parte a populației active se va pensiona și numărul pensionarilor raportat la cel al salariaților, va fi de 3 la 1. În această situație, banii economisiți în Pilonul 2, considerat unul din cele mai eficiente sisteme din Europa, reprezintă singura soluție pentru generațiile viitoare.
Stimați colegi ai coaliției de guvernare, aveți și dumneavoastră copii și nepoți și cred că vă doriți ca aceștia să crească și să locuiască în România. Discutăm acum despre securitatea financiară a copiilor nostri, lăsând la o parte orice apartenențe politice. Trebuie să înțelegeți și să acceptați că acesti bani aparțin în întregime contribuabililor și familiilor acestora și vor continua să le aparțină, nu aveți niciun drept să vă atingeți de ei! Acest aspect nu este negociabil! Și da, acești bani sunt privați, nu reprezintă un act de bunăvoință a statului român.
Noi vom continua lupta pentru apărarea proprietății private și susținere a acestui sistem privat, complementar de pensie, și vom cere creșterea contribuției spre Pilonul 2 la 6% așa cum a fost prevăzut la înființarea acestuia.
Deputat Cristinel Romanescu"