Ani la rand in Buzau veneau batrani voluntari din Germania si ingrijeau, pe banii lor, mormintele soldatilor germani morti pe campurile de lupta. Ii vedeai cum sapau si smulgeau iarba la Cimitirul Eroilor din Buzau spre mirarea tuturor. De la un timp, acestia au incetat sa mai vina, dar, deloc intamplator, au aparut...rusii.

Iata ca astazi 4 mai 2018, "tintesteanul sef" de la Palat - Donald Tom si-a aratat adevarata fata "ingrijind" de mormintele soldatilor sovietici (nu rusi - cum prost zice prin gazetele platite sa faca asta!), in timp ce locurile de veci ale eroilor nostri din acelasi Cimitir zac neingrijite. E intamplator? N-am crede, daca este sa luam in seama informatiile venite de la surse bine informate. probabil fostul senator PDSR - recte Donald Tom, are nostalgii bolsevice (NU RUSESTI!) pe cand era el la Metalurgica si imediat dupa aceea, cand vindea rulmenti furati de la intreprindere tot in zona... "rosie". Tot acest personaj nefast a facut de curand cateva vizite si in Republica Moldova, unde, se pare ca a avut ceva contacte cu unele persoane suspectate ca ar face parte dintr-un anumit serviciu secret rus. Mai mult, i-a primit pe "moldoveni" aici, conferindu-le titluri peste titluri. Iata ce declara Donald Tom, legat de aceasta depunere de coroane la mormintele soldatilor bolsevici (vezi si steaua in 3 colturi de pe pietrele funerare ale acestora): "Port un respect deosebit marii culturi ruse. Când am fost la Chișinău, la acel miting pentru unirea Basarabiei cu România, am luat cuvântul. Poate că spusele mele n-au convenit unora din piață. Am spus atunci că respect poporul rus și că privitor la unirea Basarabiei cu România îi rog pe ruși să dea dovadă de înțelegere. Rușii trebuie să accepte că suntem același neam și că e firesc să trăim în aceeași țară”. Confuz si incult, cu cateva clase la activ, Tom uita ce perioada nefasta a fost pentru romani aceasta plaga a comunismului importat de la bolsevici si ce crime a savarsit asupra populatiei si institutiilor de stat - cohorta de salbatici din EST. Iata cateva marturii din Arhivele buzoiene - raportul jandarmilor  in zile de coşmar: 28 iunie - 3 iulie 1940.  (material publicat in Vrednicia, dar si in News Buzau  - cu sprijinul profesorului de istorie Adrian Stroe)

În vara anului 1940, România se găsea într-o situaţie extrem de critică, ca urmare a victoriilor înregistrate de Axa fascistă şi a politicii revizioniste a statelor vecine. Cercul se strângea tot mai tare în jurul României, care devenise o ţară izolată din punct de vedere politico-militar. 

Profitând de această situaţie, U. R. S. S. A adresat României la 26 si 28 iunie 1940, două note ultimative în care cerea cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord.

În urma unor dezbateri aprinse în Consiliul de Coroană, s-a aprobat cedarea fără luptă a Basarabiei si Bucovinei de Nord, decizie motivată prin imposibilitatea armatei române de a rezista în faţa agresiunii colosului militar soviatic.

După acceptarea retragerii armatei şi a autorităţilor române din teritoriile cuprinse în notele ultimative sovietice, graniţa de est a României Mari se prăbuşise, iar sute de mii de români din Basarabia de Nord şi Ţinutul Herţa au luat drumul pribegiei, retrăgându-se pe teritoriul vechiului Regat al României.

Populaţia românească din aceste teritorii a fost surprinsă de notele ultimative sovietice şi se găsea într-o panică de nedescris în momentul intrării trupelor sovietice. Sutem de mii de refugiaţi basarabeni si bucovineni au reuşit să treacă in Vechiul Regat, dar mulţi dintre ei au fost atacaţi şi împiedicaţi să se retagă, de către trupele sovietice care înaintau în devans faţă de trupele române.

Din păcate, atitudinea majorităţii populaţiei evreieşti şi rusofone din aceste teritorii a fost ostilă armatei române şi populaţiei româneşti aflată în retragere. De exemplu, în judeţul Lăpuşna, evreii atacau şi jefuiau pe români, savârşind chiar asasinate, aşa cum se arată în Dosarul nr. 15/1940, fila 145, al Fondului Poliţiei Buzău. Mai departe se arată că:”opulaţia românească a fugit peste câmpuri, prin păduri, până când a ajuns unităţile militare româneşti, care i-au luat sub pază”, iar în judeţul Orhei:”comuniştii şi evreii constituiau bande care jefuiau la drumul mare pe refugiaţi...femeile evreice, în plină criză de histerie urlau contra romănilor şi pentru comunism.”

Ştirile despre atrocităţile comuniste împotriva refugiaţilor şi militarilor români continuă în acelaşi Dosar, nr. 15/940, al Poliţiei Buzău:”La punctul Herţa, judeţul Dorohoi, unde trupele sovietice au depăşit linia, de demarcaţie, un locotenent.... ...şi un caporal au fost împuşcaţi de evreii din Herţa, iar Comandantul Unităţii de Cavalerie a dat ordin şi s-a tras focuri asupra evreilor.”

La 3 iulie 1940 guvernul sovietic a închis complet noua graniţă cu România. Ziua de 4 iulie(acum, ziua Americii! - n. R.)a fost decretată ca zi de doliu naţional, în capitală şi în toată ţara, iar la orele 13 s-a păstrat un moment de reculegere, steagurile româneşti fiind îndoliate.

Situaţia românilor din teritoriile cedate s-a agravat. Prin instaurarea regimului stalinist-soviatic a început un lung şir de crime şi atrocităţi:genocid, deportări, înfometare, interzicerea oricăror legături cu ţara, etc.

Într-un ordin circular din 26 august 1940 trimis Legiunii de Jandarmi Râmnicu-Sărat(Dosar nr. 19/940, fila 4)se prezintă această situaţie a românilor din teritoriile ocupate de soviatici:”...Viaţa românilor din Basrabia şi Bucovina a devenit foarte grea, mulţi dintre ei fiind arestaţi în puterea nopţii, bătuţi şi împuşcaţi de către organele O.G.P.U. Care sunt compuse din evrei...populaţia românescă este scoasă din teritoriul Basarabiei şi Bucovinei şi dusă departe în fundul Rusiei, în loc aducându-se bolşevici din alte părţi...Copiii mici au fost luaţi de lânga părinţii lor şi duşi în alte părţi, spre a fi crescuţi în credinţa bolşevică...Lipsa de hrană e din ce în ce mai mare. S-au ridicat de bolşevici alimentele, nerămânând populaţiei decât foarte puţin, oamenii hraănindu-se cu cartofii noi...”.

Atraşi de propaganda sovietică, mulţi minoritari evrei şi rusofoni din Basarabia şi Bucovina de Nord, s-au pus în slujba U.R.S.S.-ului după Marea Unire din 1918, respingând ideea unirii acestor teritorii româneşti cu Patria-mamă; desfăşurând o intensă activitate de spionaj, organizând chiar incidente armate în 1924 la Tatar-Bunar, Nicolaevska, Cişmele, Nerusai, Galileşti, etc. Aceasta au facut-o, pentru a destabiliza situaţia din zonă şi a grăbi dezmembrarea României Mari.

Pentru stabilirea adevărului istoric trebuie menţionat faptul, că nu toţi evreii din Basarabia şi Bucovina de Nord s-au făcut vinovaţi de actele de agresiune contra armatei şi populaţiei româneşti aflată atunci în retragere. Însuşi mareşalul Ion Antonescu a recunoscut că nu toţi evreii din acle provincii româneşti, au fost implicaţi, dar că nu mai puteau fi aflaţi “devăraţii vinovaţi, toţi vinovaţii” şi că ei” sunt mulţi, sunt acoperiţi”.(vezi:”Mareşalul Ion Antonescu, secretele guvernării. Rezoluţii ale Conducătorului Statului - sept.1940 - aug. 1944, editura Românul, Bucureşti, 1992, pag. 75.)

Trecutul istoric cu luminile şi umbrele lui trebuie cunoscut sub toate aspectele sale; el trebuie să stea mărturie pentru generaţiile prezente şi viitoare.

“Cine uită istoria riscă să o repete.” Toţi aceia care acuză România de holocaust, nu au voie să ignore tragicele evenimente petrecute în vara anului 1940 în Basarabia şi Nordul Bucovinei, precum şi în Ţinutul Herţa, reflectate, printre multe alte documente şi în aceste arhive locale, precum şi în memoria unor personalităţi din acele timpuri. Atrocităţile şi manifestele antiromâneşti ale minoritarilor evrei şi rusofoni din teritoriile cedate U.R.S.S.-ului în 1940, vor contribui la tensionarea relaţiilor dintre români şi evrei, la manifestările antievreieşti din 1941, soldate cu victime şi deportări, după ce ramata română a eliberat Basarabia şi Nordul Bucovinei de sub dominaţia sovietică.

Nota Redacţiei: După câteva materiale extrase din Arhivele Naţionale buzoiene, pe această temă, la care avea oricine acces, brusc ele au fost ridicate şi transportate la I.G.P. - În Bucureşti, “pentru microfilmare” - zic oficialii...deci cine a apucat să extraga astfel de adevăruri, bine! cine nu....nu mai are de unde!? Coincidenţă? Haida de! - vorba părintelui Steinhardt. Pe când studiul asupra Holocaustului evreiesc la români se predă în şcoli(chiar înainte de a se finaliza ancheta comisiei respective!!), Arhivele româneşti dispar, iar manualele de istorie tac!

CONCLUZIA ...O TRAGEŢI VOI!

Noapte bună România!!!

SURSA FOTO: http://ovidiuczinka.blogspot.ro

Iulian Gavriluta

UPDATE - COMUNICAT AMBASADA RUSIEI IN ROMANIA

Despre ceremonia de depunere a coroanelor de flori la Buzău

Pe data de 4 mai 2018 angajați ai Ambasadei Rusiei în România Kasabov Igor și Moiseikina Daria au participat la o ceremonie de depunere a coroanelor de flori la memorialul militar rus / sovietic de la Buzău, centrul administrativ al Județului Buzău, cu ocazia celei de a 73 aniversari ale Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Evenimentul a fost organizat de către Administrația orașului Buzău. La ceremonia au luat parte Adjunct al Ataşatului militar, Primar al orașului Buzău, reprezentanții garnizoanei militare, Președintele Camerei de Cooperare Economică și Culturală dintre România și Rusia. De asemenea au fost prezenți Primar al comunei Racovițeni, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai publicului. Pe parcursul ceremoniei au sunat imnuri naționale ale României și ale Federației Ruse. Poliția orașului Buzău a asigurat măsurile de securitate și ordine. La finalul evenimentului angajați ai Ambasadei au mulțumit administrației orașului și reprezentanților garnizoanei militare pentru organizarea ceremoniei solemne. Mormântul militar rus / sovietic din orașul Buzău este o înmormântare separată care se află în apropierea ‘Сimitirului Eroilor’ orașenesc. În parcela cimitirului militar rus/sovietic se află un obelisc cu steaua, 10 morminte comune și 18 individuale în care sunt înhumați 392 de militari sovietici. În anul 2018 la locul de înmormântare militară au fost efectuate lucrări de reparatii și renovare prin mijloacele administrației locale.