”Tot programul nostru de guvernare produce efecte, a produs 7% creştere economica, cea mai mare din lume in 2017”. Este doar unul din mesajele pe care romanii le aud, constant, de la reprezentantii PSD si ALDE, de luni bune incoace. Alte mesaje au transmis ca ”situatia este sub control” in ceea ce priveste incadrarea in tinta de deficit bugetar si ca toti cei care critica sunt invidiosi si rau-voitori, nu vor ca programul de guvernare al PSD-ALDE sa fie dus la indeplinire si romanii sa o duca mai bine.
Totusi, niciunul din mesaje nu a lamurit pe deplin de ce Romania a fost nevoita sa imprumute in 2017, un an cu asa mari reusite economice, exact cat a imprumutat de la FMI in anul negru de criza 2009. 11,83 miliarde euro, mai exact. Si se imprumuta in continuare, doar ca o face la dobanzi tot mai mari. In urma cu aproape un an in doar trei luni si jumatate de guvernare PSD-ALDE, Romania s-a indatorat cu aproape 4,7 miliarde euro, adica aproximativ 40% din imprumutul semnat cu FMI de atat de criticatul Guvern Boc.
– 4,390 miliarde lei + 1,75 miliarde euro in aprilie 2017
– 4,192 miliarde lei in mai 2017
– 5,929 miliarde lei + 100 milioane euro in iunie 2017
– 5,565 miliarde lei in iulie 2017
– 3,632 miliarde lei in august 2017
– 3,679 miliarde lei in septembrie 2017
– 1,160 miliarde lei + 1 miliard euro in noiembrie 2017
– 1,349 miliarde lei in decembrie 2017.
Se observa ca, pe parcursul anului 2017, Romania a imprumutat echivalentul a 11,83 miliarde euro. Adica, aproape exact cat a luat de la FMI, in sapte transe, in plina criza economica (imprumutul de la Fondul Monetar International a fost de circa 12,9 miliarde euro, din care Romania a tras efectiv aproximativ 11,9 miliarde euro). Practica imprumuturilor masive a continuat si in primele trei luni ale anului 2018:
– 3,419 miliarde lei in ianuarie 2018
– 2,778 miliarde lei + 2 miliarde euro in februarie 2018
– 3,752 miliarde lei in martie 2018.
In total, pe primul trimestru din acest an, Guvernul a imprumutat echivalentul a 4,139 miliarde euro. Imprumuturile sunt pe diverse termene, de la un an la 18 ani, asa ca, doar prin ce s-a luat in 2017, datoriile ar fi lichidate total de abia prin 2035. Cine doreste sa aprofundeze subiectul gaseste toate datele in statisticile furnizate de Banca Nationala a Romaniei. Unii vor spune, vazand aceste cifre, ca si alte guverne au procedat la fel, indicand eventual imprumuturile luate de Guvernul Ciolos. Da, dar parca atunci nu era vorba ca avem cea mai mare crestere economica din lume, nu? Si, in plus, nu putini sunt economistii care sustin ca perioadele bune, de crestere economica, ar trebui folosite de guvernanti pentru a reduce datoria publica. Printre ei se numara si Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal. Altii vor argumenta, asa cum o facea anul trecut Cabinetul Grindeanu, ca „fiecare Guvern are propria strategie de atragere de finantare”, ca „este o practica uzuala” contractarea de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar si pentru refinantarea altor imprumuturi ajunse la scadenta. Da, o avea fiecare Guvern strategia proprie de finantare, dar nu ar fi mai bine sa foloseasca la maximum fondurile europene? Ca tot avem minister de sine statator si sute de angajati care primesc spor la salariu tocmai pentru ca lucreaza, in teorie, la atragerea banilor europeni, bani din care, in 2017, Romania a reusit sa ia doar 3,6 miliarde euro. Adica, doar vreo 30% din totalul imprumutat. Si, da, o fi o practica uzuala contractarea de imprumuturi pentru a finanta deficitul bugetar, dar atunci ce facem cu laudele potrivit carora masurile din programul de guvernare al PSD-ALDE pot fi aplicate fara a arunca in aer deficitul bugetar? Si, mai ales, cat ar fi fost deficitul bugetar in lipsa acestor imprumuturi masive, care au reprezentat aproape 6% din PIB? Cat despre pledoaria ca pot fi imprumutati bani pentru dezvoltarea mai rapida a tarii, aceasta este contrazisa de declaratiile unor oficialitati, care recunosc casumele se duc doar in deficit si in refinantari, si de cifrele care arata ca investitiile publice s-au situat in 2017 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani. Revenind la statisticile BNR privind imprumuturile contractate de Guvernele PSD-ALDE mai remarcam ceva: Romania se imprumuta la costuri tot mai mari. Doar cateva exemple:
– randamentul pentru certificate de trezorerie cu scadenta la un an a crescut de la 0,98% (in ianuarie 2017) la 2,38% (martie 2018)
– randamentul pentru obligatiuni in lei pe termen de 2 ani a crescut de la 1,38% (ianuarie 2017) la 3,19% (martie 2018)
– randamentul pentru obligatiuni in lei pe termen de 3 ani a crescut de la 2,05% (ianuarie 2017) la 3,88% (martie 2018)
Cresteri, dar mai mici, sunt si la obligatiunile cu termen cuprins intre 4 si 10 ani. Unii ar putea spune, si de data aceasta, ca evolutia nu are vreo legatura cu prestatia Guvernelor PSD-ALDE, ci cu ce se intampla pe pietele internationale. Ok, doar ca nu putine voci – si nu doar din partea opozitiei politice – sustin contrariul: statul se imprumuta tot mai scump si din cauza perceptiei asupra riscului de tara, a scaderii constante a increderii in economie, a deteriorarii finantelor publice si a estimarilor privind inflatia. In incheiere, in cazul in care ati ratat cumva stirea, planul guvernantilor este ca in 2018 sa imprumute si mai multi bani decat anul trecut: circa 50 de miliarde de lei de pe piata interna (fata de aproape 40 de miliarde de lei, cat a fost in 2017) si alte 4,5-5 miliarde de euro de pe pietele externe (fata de putin peste 3 miliarde euro, cat a fost in 2017).
Sursa꞉ digi24.ro, dacnews.net
A.M.
