Esti fermier si vrei sa iei mai multi bani de la APIA, chiar si pentru animalele vandute? Citste asta! Un sef serviciu din Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) explica pentru cei interesati cum se pot incasa 400 de euro/cap de animal si pentru animalele vandute. Ne referim la sprijinul cuplat pentru vaci de carne, iar cuantumul precizat este aferent anului 2017.

Potrivit sursei (agroinfo), efectivul de animale in cazul vacilor de carne este, intr-adevar, de minim 10 capete, dar se formeaza mai usor decat in cazul vacilor de lapte. Efectivul poate fi format din mai multe categorii. Adica, avem asa: vaci din rase de carne, vaci metise cu rase de carne, tineret din rasa de carne, tineret metis din rasa de carne. La vacile metise din rasa de carne si la cele din rasa de carne, conditia obligatorie pe care aceste animale trebuie sa o indeplineasca este varsta. Si anume, nu trebuie sa depaseasca 12 ani. Si o alta conditie, din nou obligatorie, este sa facem dovada rasei de carne sau a metisarii cu rasa de carne. Aceasta dovada o facem, o data, cu adeverinta de la registrul genealogic in cazul vacilor de carne sau cu adeverinta de la OARZ, in cazul vacilor metise cu rase de carne. O alta conditie pe care trebuie sa o indeplineasca aceste vaci este perioada de 6 luni de retentie in ferme.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU ANIMALE VANDUTE SAU CARE NU MAI EXISTA IN EXPLOATATIE!

In cazul tineretului este mult mai simplu. In sensul ca de la data intrarii in exploatatia fermierului a acestor animale din tineret rasa de carne sau metis cu rasa de carne, obligatoriu fermierul nostru trebuie sa le mentina 8 luni. Chiar daca la data depunerii cererii la APIA, aceste animale nu mai exista in exploatatie, dovada pe care fermierul nostru o face in acest caz cu formularele de miscare. Deci, inca o data, obligatoriu trebuie sa rezulte ca 8 luni tineretul a stat in exploatatie, chiar daca, inca o data subliniez, la data cand fermierul face cererea aceste animale nu mai exista in exploatatie. Deci, chiar daca le-a vandut, chiar daca ele nu mai exista, ele au existat pe perioada acestor 8 luni. Dovada se face cu formularele de miscare.

CONCLUZIE:

Documentele care vor fi depuse la cererea de plata pentru aceasta schema sunt: pasapoartele, in cazul animalelor care inca exista in exploatatie si vorbim, in principiu de animalele adulte, pentru ca, indiscutabil, ele trebuie sa fie acolo si trebuie sa le pastram inca 6 luni. Deci, la animalele adulte avem nevoie de pasapoarte. Daca tineretul aferent este in exploatatie, normal si pasapoartele pentru aceste animale. In cazul in care tineretul nu mai exista in exploatatie, a iesit pana la data depunerii cererii, obligatoriu avem nevoie de formularele de miscare si adeverintele, ori de la registrul genealogic, ori de la OARZ (Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie n.r.)

Tineretul mascul din rasa de carne sau metis cu rasa de carne, obligatoriu va fi solicitat in aceasta categorie pana la varsta maxima de 25 de luni. Tineretul femel din rasa de carne sau metis cu rasa de carne poate fi solicitat pana la varsta de 32 de luni. In momentul in care aceste doua categorii depasesc cele doua limite de varsta, automat masculul intra la tauri de carne, iar femela intra la vaca metisa sau vaca din rasa de carne. Vacile din rasa de carne si vacile din rasa de carne si vacile metise cu rasa de carne pentru a intra la aceasta categorie trebuie sa faca dovada fatarii unui produs, exact ca in cazul vacilor de lapte. Ca sa intre in categoria de vaca, obligatoriu trebuie sa aiba un produs inregistrat in Registrul National al Exploatatiilor.

DOCUMENTUL OBLIGATORIU PENTRU TOATE FERMELE!

Pe langa toate aceste conditii, trebuie sa le spunem fermierilor ca obligatoriu trebuie sa detina acel registru al exploatatiei. Le spunem de fiecare data, indiferent de schema pe care ei o vor accesa, indiferent ce control vor avea, mai ales de la DSV, acest registru va fi verificat si trebuie sa le spunem fermierilor ca este o conditie esentiala ca acel raport de inspectie sa fie intocmit fara nicio problema, a explicat ing. Mirela Paraschiv, sef serviciu masuri specifice APIA Hunedoara, pentru emisiunea Satul hunedorean.

E.S.