LOVITURA pentru Toma si grupul sau de interese – Padurea Crang nu poate trece in proprietatea Primariei ci ramane in cea a statului. Deputatul PSD Buzau, Danut Pale a cerut si el respingerea proeiectului!

Comisie Crang ParlamentPadurea Crang va ramane in proprietatea statului si a buzoienilor dand astfel peste cap toate planurile primarului Toma si ale gastii de interese ce doreau sa beneficieze de acest bun si sa-l vandalizeze dupa propriile ganduri. De retinut este faptul ca deputatul PSD Danut Pale a votat ca Padurea Crang SA NU REVINA PRIMARIEI BUZAU! Acesta, în calitatea de vicepreședinte   al Comisiei pentru Agricultură și în calitate de inițiator al legii (împreună cu Radu, Ciolacu, Ionela Dobrică, Lazăr, Romașcanu și Sbîrnea) a cerut și a votat împotriva propriei inițiative legislative, aceea de a da Pădurea Crâng primăriei Buzău.

Reprezentantul USR Buzau, Adrian Silvestru a fost marti, 20 februarie 2018 ca invitat la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților.

 

“Împreună cu deputatul USR, Adrian Claudiu Prisnel, vom încerca să obținem respingerea proiectului legislativ ce privește transferul Pădurii Crâng din proprietatea publică a statului și administrarea Romsilva către Primăria Buzău”, a precizat acesta pentru NEWS Buzau. Si iata ca au reusit, Padurea Crâng rămâne în proprietatea statului, deci a buzoienilor! În unanimitate, membrii Comisiei pentru agricultură au respins inițiativa legislativă a grupului parlamentar PSD Buzău. In repetate randuri problema a fost sesizata prin articole de presa de catre redactorii nostril. “ Una din cele mai mari batalii ale actualului primar al Buzaului este cu preluarea proprietatii padurii Crang, aflat acum la stat (Romsilva). Dincolo de speculatii si vorbe goale, presarate cu date istorice aproximative, scoase “pe gura” de anumite personaje cu pretentii, ramane intrebarea: cine are interesul sa distruga Crangul, dupa modelul padurii Spataru (parte din aceiasi Codrii ai Vlasiei)?

Dupa modelul scoaterii din vechile harti (avem dovezi clare!) a unei bune bucati din parcul Marghiloman si vinderea lui catre snapanii imobiliari de la Gagu, la Constam si retur, suntem siguri ca si aici sunt deja propuse matrapazlacuri ale unei grupari infractionale imobiliare (si aici avem dovezi!)”, precizau redactorii nostril spre sfarsitul anului 2017. Demersurile intreprinse de USR Buzau au inceput in primele luni ale anului 2017 si lupta a fost asidua presarata cu bune si cu rele. Reamintim cititorilor ca, in data de 14 noiembrie 2017, după patru amânări consecutive, la Senatul României a avut loc ședința Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului unde, la punctul 1 s-a regăsit proiectul de lege nr. 290/2017 privind trecerea suprafeței de 180,44 ha fond forestier din proprietatea publică a statutului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în proprietatea publică a Municipiului Buzău. La această şedinţă au fost invitaţi pentru a îşi susține punctele de vedere domnii Constantin Toma, primarul Municipiului Buzău, Eduard Pistol, secretarul Municipiului Buzău, Sebastian Radu și Dănuț Păle, deputați PSD Buzău și inițiatori ai proiectului de lege mai sus amintit și domnii Sebastian Silvestru și Irinel Cîrstea, cetățeni ai municipiului Buzău și membri USR Buzău. Unicul argument al domnului Toma a fost invocarea unei legi apărute în Monitorul Oficial al României din anul 1881 prin care “Statul recunoaște primăriei urbei Buzeu dreptul de proprietate asupra pădurei numită Crângul, situată în marginea orașului Buzeu, cu condiția ca pentru tot-d’a-una să serve ca loc de preumblare și înfrumusețarea orașului.” Această lege s-a votat în Adunarea deputaților în ședința din 29 ianuarie 1881 și în Senat la data de 24 martie 1881. În baza acestei copii din Monitorul Oficial al României nr. 15 din 1881, domnul primar a solicitat ca legea să fie respectată. De altfel în Expunerea de motive a proiectului legislativ, parlamentarii PSD de Buzău au prezentat aceeași motivație, legea de la 1881, cu o singură adăugire, și anume că „Având în vedere faptul că pentru astfel de terenuri forestiere nu se pot accesa fonduri europene direct de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, decât în proporții reduse, singura soluție pentru întreținerea și punerea în valoare a acestora este transmiterea dreptului de proprietate asupra Pădurii Crâng către unitatea administrativ teritorială.” Domnul deputat Radu a susținut că primăria ar putea fi un mai bun administrator al pădurii deoarece în pădure se aruncă gunoaie, canalele sunt colmatate și se taie copaci. De asemenea, domnul deputat a mai afirmat că pădurea este sursa țânțarilor din municipiul Buzău, fără să precizeze că în Parcul Crâng există heleșteul atât de drag nouă tuturor, dar în același timp fiind sursa reală a insectelor diptere, sau umiditatea firească și caracteristică solului din Pădurea Crâng. Recent, într-un interviu acordat presei locale, domnul deputat Radu a afirmat că reprezentantul Ministerului Finanțelor a spus că ministerul a devenit scriptic proprietar pe Pădurea Crâng abia în 1991, după elaborarea Codului silvic. Nimic mai fals! Ministerul Finanțelor Publice este reprezentantul statului, iar statul, prin ministerul amintit și prin administratorul pădurii, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, Direcția Silvică Buzău deține următoarele documente care confirmă proprietatea înainte de anul 1991:

- Planul de situație al pădurilor statului din Ocolul Silvic Buzău întocmit de ing. Valeriu Tomescu în anul 1938 și eliberat de Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, în care nu este figurat trupul Crângul Buzăului;

- Amenajamentul MUF-G Buzău, UP II Monteoru-Vernești, ediția 1954-1955 în care pe pagina 12 verso, Capitolul 4, aliniat

c) Relațiuni de proprietate din trecut a pădurilor, se arată că statul a avut în proprietate trupul de pădure Tufele Domniei (parcela 48), iar restul trupurilor de pădure au fost proprietăți particulare ale diverșilor proprietari;

- Amenajamentul UP III Buzău, ediția 2014, la Capitolul 3.11 Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948, stipulează că pădurile din UP III Buzău au aparținut statului cu excepția trupurilor Cașota (ua 1 și 2), Câmpineanca (ua 11 și 12) și Tăbărăști (ua 68). Domnul deputat Păle nu a dorit să intervină și să spună în fața comisiei senatoriale ceea ce a afirmat de curând în fața buzoienilor, anume că, pentru liniștea cetățenilor, în proiectul de lege a introdus amendamentul ca Pădurea Crâng să devină arie protejată de interes local. Prin Hotărârea Consiliului Județean Buzău nr. 13/1995, Pădurea Crâng a fost declarată arie protejată de interes județean cu statut de rezervație naturală și, mai mult, are și statut de rezervație botanică. Domnul secretar Pistol a dorit să intervină în calitate de jurist şi a făcut trimitere la trei legi și articole aferente din care reieșea ca Pădurea Crâng nu se află în proprietatea statului. La acel moment toată sala a rămas descumpănită neștiind cum să reacționeze. Un membru al comisiei nedumerit fiind, a întrebat "dacă nu e a statului aşa cum susțineți și nici a administrației locale (căci pentru asta ați venit), se pune întrebarea: a cui este pădurea? La aceasta întrebare niciunul din cei patru oficiali ai Buzăului nu a putut răspunde. Pentru depășirea momentului puțin penibil de ambele părți, un alt membru al comisiei de administrație a concluzionat ca pădurea este a statului și că este cel puțin hilară această susținere juridica.

Doamna senator Florina Presadă a intervenit şi a adus la cunoștința audienţei faptul că „în comisia juridica această lege a primit aviz negativ cu unanimitate de voturi, pe considerentul ca trecerea pădurii statului în proprietatea administrației locale nu poate face obiectul unei legi, ci doar a unei hotărâri de guvern. După apariţia recentă a cazului Belina, membrii guvernului nu se încumetă sa facă o astfel de mutare având în vedere că motivele solicitanților nu sunt deloc serioase și lasă loc de multe interpretări.” La rândul său, domnul Silvestru a adus la cunoștința membrilor comisiei câteva din motivele pentru care se solicită transferul pădurii, invocate de primarul municipiului în ședințele de consiliu local și în presa locală din Buzău, în speță nevoia stringentă a celor 26 m² de spațiu verde pe cap de locuitor, faptul că primăria a transformat în parcări o mulţime de spaţii verzi din oraș în speranța că va recupera suprafețele verzi prin aducerea Pădurii Crâng în proprietatea Consiliului Local Buzău. La finalul dezbaterii a luat cuvântul domnul Cîrstea Irinel, acesta contracarând spusele domnului primar care susținea că pădurea va fi în siguranță în proprietatea primăriei și că nu se va construi nimic acolo. Domnul Cîrstea a adus la cunoștință comisiei faptul ca în pădure își face veacul un cort de nunți instalat în urmă cu cinci ani, fără ca vreo autoritate să ia măsuri. Afirmația l-a deranjat pe domnul deputat Păle care a reacționat spunând că acest lucru nu s-a făcut când erau dânșii la conducere, ci a fost realizat de vechea autoritate împreună cu Ocolul Silvic Buzău. Le reamintim pe această cale că vechea administrație locală, tot PSD, a parafat înțelegerea cu Direcția Silvică Buzău a cărei conducere începând cu anul 2012 este asigurată de domnul ing. Pitiș Cornel, membru PSD, consilier județean PSD. Concluzionând, reiese că instalarea cortului de nunți din Pădurea Crâng este o afacere 100% PSD. În urma motivărilor lipsite de consistență și prin lipsa de argumente juridice care să justifice transmiterea dreptului de proprietate asupra Pădurii Crâng de la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva către Primăria Buzău, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au respins proiectul de lege nr. 290/2017 cu 8 abțineri și un vot împotrivă!

Procesul legislativ din Senat a debutat cu prezentarea proiectului de lege nr. 290/2017 în Biroul permanent, Senatul fiind prima Cameră sesizată, în data de 04 septembrie 2017 când proiectul inițiat de parlamentarii PSD de Buzău a fost trimis pentru raport către:

1. Comisia pentru administrație publică și organizareateritoriului – RAPORT DE RESPINGERE și pentru avizare către:

2. Comisia juridică, de numiri, disciplină, de imunități și validări – aviz cu nr. 151-NEGATIV;

3. Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – aviz cu nr. 194-NEGATIV

4. Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare – aviz cu nr. 110FAVORABIL

5. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital – aviz cu nr. 608-FAVORABIL

6. Comisia pentru mediu – aviz cu nr. 157-NEGATIV

7. Consiliul Legislativ – aviz cu nr. 465-FAVORABIL, cu următoarea observație:

“Față de cele arătate mai sus, sunt incidente prevederile art. 860 alin.(3) teza a doua din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit cărora transmiterea respectivă “se face în condițiile legii”, recte prin hotărâre a Guvernului (art. 9 alin.(1) din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrative teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.” Guvernul României, a fost solicitat în data de 23 mai 2017 pentru a aviza proiectul de lege nr. 290/2017.

Dupa votul comisiei urmeaza votul in camere unde speram ca acesta va fi favorabil buzoienilor si nu intereselor de grup ale baronilor locali si a gastilor de acoliti.

I.G.