ANAF poate veni la tine acasa! Afla ce verifica inspectorii si ce drepturi si obligatii ai in timpul controlului

ANAF AntifraudaLegislatia in vigoare imputerniceste Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) sa verifice situatia fiscala a persoanelor fizice supuse impozitului pe venit. Inspectia fiscala la cetateni este prevazuta in Codul de procedura fiscala si in legislatia secundara, fiind stabilit cine poate verifica veniturile, cum se stabilesc veniturile nedeclarate, ce documente trebuie sa prezinte inspectorii la verificari si ce drepturi si obligatii au persoanele fizice in timpul controlului.

 

In conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala, verificarea situatiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de organul fiscal central avand ca obiect examinarea totalitatii drepturilor si a obligatiilor de natura patrimoniala, a fluxurilor de trezorerie si a altor elemente relevante pentru stabilirea situatiei fiscale reale a persoanei fizice verificate. Din septembrie 2017, durata unei verificari a situatiei fiscale personale a unei persoane fizice este de cel mult un an de la data inceperii verificarii. In cazul persoanelor fizice supuse impozitului pe venit, inspectia fiscala este efectuata pe intreg teritoriul tarii, de Directia verificari fiscale, structura competenta din cadrul ANAF. Pentru verificarea situatiei fiscale personale a persoanei fizice, organul fiscal central efectueaza urmatoarele activitati preliminare:

  • analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare la declararea veniturilor impozabile pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor institutii ori autoritati publice
  • selectarea pe baza analizei de risc a persoanelor fizice care vor fi supuse verificarii situatiei fiscale personale.

Pentru verificare, inspectorii fiscali procedeaza la analiza tuturor informatiilor, documentelor si a altor mijloace de proba referitoare la situatia fiscala a persoanei fizice verificate, obtinute inclusiv prin solicitarea de informatii, de la terti sau autoritati si institutii publice detinatoare, atat din tara cat si din strainatate, in baza conventiilor internationale de schimb de informatii sau, in lipsa acestora, pe baza de reciprocitate.Verificarea consta acum in compararea intre, pe de o parte, veniturile estimate in cadrul analizei de risc si veniturile declarate de persoana fizica si/sau de platitori pentru aceeasi perioada impozabila. Daca intre veniturile estimate in cadrul analizei de risc si veniturile declarate de persoana fizica si/sau de platitori este o diferenta mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai putin de 50.000 lei, diferenta se considera ca fiind una semnificativa. In situatia in care organul fiscal constata astfel de diferente, acesta solicita contribuabilului prezentarea, in termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare (prin care persoana este instiintata de verificare), sub sanctiunea decaderii, de documente justificative sau alte clarificari relevante pentru situatia sa fiscala. Termenul se poate prelungi cu 30 de zile, o singura data, la solicitarea justificata a contribuabilului, cu acordul organului fiscal. Metodele indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt, potrivit normelor in vigoare, urmatoarele:

  • metoda sursei si utilizarii fondului –  consta in compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate in perioada supusa verificarii;
  • metoda fluxurilor de trezorerie – consta in analiza conturilor bancare si a fluxurilor de numerar pentru a stabili miscarile de disponibilitati banesti si asocierea acestora cu sursele de venit si utilizarea lor;
  • metoda patrimoniului net – consta in determinarea venitului impozabil pe baza cresterii valorii patrimoniului net al unui contribuabil pe parcursul unui an fiscal. Cresterea sau descresterea valorii patrimoniului net se determina prin compararea valorii patrimoniului net la inceputul perioadei cu cea de la sfarsitul perioadei.

Depunerea declaratiei de patrimoniu

Contribuabilii supusi verificarilor fiscale trebuie sa prezinte, in termenul de 60 de zile de la comunicarea avizului, o declaratie de patrimoniu si venituri. Elementele de patrimoniu ce trebuie declarate de catre persoana fizica supusa verificarii situatiei fiscale personale sunt stabilite prin Ordinul ANAF nr. 3704/2015, astfel:

1. Bunuri imobile: terenuri, cladiri, alte bunuri imobile;

2. Bunuri mobile:

  • mijloace de transport (terestre/navale/aeriene) inmatriculate/inregistrate, potrivit legii;
  • bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, antichitati, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal, a caror valoare de achizitie insumata depaseste 15.000 lei;
  • animale, inclusiv animale de rasa sau care participa la competitii/curse, a caror valoare insumata depaseste 15.000 lei;
  • active financiare: conturi si depozite bancare, fonduri de investitii, forme echivalente de economisire si investire, dar si plasamente, investitii directe si imprumuturi acordate;
  • alte bunuri, titluri si/sau detineri a caror valoare individuala depaseste 10.000 lei;
  • polite de asigurare, cu exceptia asigurarilor de raspundere civila auto;cheltuieli: cheltuieli personale; cheltuieli cu persoanele aflate in intretinere;
  • datorii.

De asemenea, persoanele fizice supuse verificarilor fiscale au obligatia sa raporteze si mai multe categorii de venituri, si anume:

  • venituri realizate pentru care se aplica regimul de retinere la sursa a impozitului;
  • venituri realizate care nu sunt impozabile;
  • venituri scutite de impozit, potrivit legii.

Sursa: avocatnet.ro

A.D.