Boboteaza, sarbatorita, in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine – momentul nasterii spirituale a Mantuitorului – trasaturi de mare sarbatoare populara. 6 ianuarie este ziua in care a fost botezat Iisus Hristos de catre Ioan Botezatorul. Cu acest prilej, Iisus s-a facut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, varsta pe care evreii o considera a maturitatii.
Se spune ca Iisus nu a fost botezat pentru iertarea pacatelor lui, fiindca El era fara de pacat, ci pentru sfintirea creatiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezinta incheierea ciclului celor 12 zile ale Sarbatorilor de Iarna, care incep pe 25 decembrie, cu Nasterea Domnului sau Craciunul. Legenda de la care a pornit obiceiul sfintirii apelor se refera la faptul ca atunci cand Ioan Botezatorul a inceput procesiunea botezarii, diavolii au venit pe raul Iordanului pentru a o impiedica. In acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preotilor sa sfinteasca toate apele. Ca urmare, toti diavolii au cazut sub gheturi si s-au inecat.
BOBOTEAZA – Sfintirea Apei
In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg – unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii. Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga „Chiraleisa”- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii – si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.
Boboteaza – practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice
Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In
Traditii si superstitii de Boboteaza
Preotul sfinteste apa unui rau, aruncand in ea o cruce, care trebuie adusa inapoi. Barbatul care reuseste sa scoata crucea din apa va avea noroc tot anul. In unele zone din
E.S.