De Anul Nou, romanii fac urari pentru a avea noroc, bani si a fi sanatosi in urmatorul an, mergand din casa in casa, respectand datinile si obiceiurile din strabuni. De Anul Nou, un loc aparte il ocupa cetele de colindatori care, dupa ce fac urari de sanatate, belsug, bucurie etc., primesc in dar colaci, vin, carnati si uneori bani. In prima zi a Anului Nou cu „Sorcova”, un obicei ce invoca prosperitatea si belsugul pentru

gospodaria celui care primeste colindatorii. Se spune ca cei care nu primesc cetele de colindatori vor avea necazuri si saracie in anul ce vine. In ajunul Anului Nou, in Moldova , cete de flacai si de barbati de curand insurati pleaca cu Plugul. Stravechi obicei agrar derivat dintr-o practica primitiva, trecut printr-un rit de fertilitate, „Plugusorul” a ajuns o urare obisnuita de recolte bogate in anul care abia incepe. Plugusorul este intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor. La sate, „Plugusorul” este insa extrem de complex, iar alaiurile care merg din casa in casa duc cu ele chiar un plug. „Aho, aho, ho-ho / Maine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si incepe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug”, sunt primele versuri ale Plugusorului, care traditional se canta in ultima zi a anului. De asemenea, o data cu intrarea in Noul An, de Sfantul Vasile, este bine sa se ureze pentru bunastare, iar in acest sens „Sorcova” este cel mai cunoscut colind. Sorcova este un substitut al divinitatii fitomorfe, invocata de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviti viata lunga, sanatate si prosperitate. Sorcova era confectionata, la inceput, din una sau mai multe ramurele de pomi fructiferi (mar, par, visin, prun) sau de trandafir, taiate si puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colinda copiii a inceput sa fie realizat dintr-o nuia cu ramurele impodobite cu fire colorate de lana, cu beteala si cu un fir de busuioc in varf. In Bucovina, sorcova are atasat un colopotel. Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrata cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat. Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei. Sorcova, simbol al vegetatiei de primavara, este facuta astazi din hartie colorata si flori artificiale. Copiii, dupa ce isi sorcovesc parinti si rudele apropiate, pornesc, cate doi-trei, colindatul prin vecini. In timp ce rostesc textul: „Sorcova, vesela,/ Sa traiti, sa-mbatraniti/ Ca un mar, ca un par/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca otelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca sageata!/ La anul si la multi ani!”, ating ritmic cu Sorcova usa sau fereastra, daca se colinda afara, sau corpul gazdelor, daca se colinda inauntru. Dupa terminarea colindatului, Sorcova se pastreaza peste an, ca un lucru sfant, agatata de peretele de la rasarit al casei, la icoana sau in alt loc curat al gospodariei.Semanatul este un obicei agrar de anul nou, care se practica in Moldova, Muntenia si parte din Oltenia si precum in alte obiceiuri de anul nou, consta in interpretarea unor cantece si poezii traditionale, a unor incantatii si urari de belsug pentru noul an si specific, acestui obicei, este cel de aruncare in casa gazdei a semintelor de cereale, semn al belsugului recoltelor, fertilitate si sanatate pentru anul ce vine. Traditia spune ca daca in seara ajunului Anului Nou uratorii merg cu plugul la arat (Plugusorul), in dimineata de Sfantul Vasile acestia vor veni cu semanatul. Exista credinta ca daca primul semanator care va veni la usa gazdei va fi baiat sau fata, gazda va naste in acel an un copil de parte barbateasca sau femeiasca. In Muntenia si parti ale Olteniei, acest obicei se mai numeste si “Cu graul” si semanatorii umbla din casa in casa cu o farfurie de grau incoltit spunand ” Sa ninga, /Sa ploua, /Sa picure roua, /Si grau sa-ncolteasca, /Bogat sa rodeasca!/ S-aduca nadejde/ Trecand de primejdie. /Copiii sa creasca, /Multi ani sa-nftoreasca”. Gazda rasplateste semanatorii cu colaci, bauturi, dulciuri sau bani.

“Ramai gazda sanatoasa intr-u multi ani viitori si la anul mai cu spor…” LA ANUL SI LA MULTI ANI!

A.D.