Judecatoarea Dana Girbovan, presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din România (UNJR), a explicat, detaliat, ce presupune noua forma a raspunderii magistratilor. De reamintit ca aceasta raspundere a magistratilor a fost adoptata miercuri, 29 noiembrie 2017, in cadrul comisiei special privind legile justitiei.
Conform judecatoarei, cetatenii vor putea solicita despagubiri materiale in cazul in care sunt defavorizati de judecatori. Raspunderea materiala a magistratilor este intens ceruta/asteptata de catre romani, peste 80% din populatie dorind, conform ultimelor sondaje, instituirea unei asemenea raspunderi. Voi explica in cele ce urmeaza ce modificari s-au propus in lege, astfel incat fiecare cetatean sa inteleaga esenta modificarilor facute in domeniul raspunderii materiale a magistratilor si consecintele asupra drepturilor lor.Premiza raspunderii materiale a magistratului este statuata chiar in Constitutie, unde se spune ca "Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta" (art. 52 alin. 3). Asadar, pentru ca magistratul sa poata raspunde material pentru prejudiciul pe care l-a generat statului prin eroarea judiciara, pentru care statul a despagubit cetateanul vatamat, e necesar sa existe cumulativ doua conditii:
1. Eroarea judiciara sa fi produs paguba statului. Ca sa fi produs paguba, statul trebuie sa fi platit despagubiri pentru eroare, conditiile raspunderii patrimoniala a statului pentru erorile judiciare stabilindu-se “in conditiile legii”. Abia din momentul platii despagubirii catre persoana vatamata vorbim despre o “paguba” produsa bugetului de stat, aceasta fiind prima conditie necesara pentru ca statul sa se poata intoarce in regres contra magistratului care a generat paguba. Fara paguba acoperita de stat nu exista raspundere materiala pentru magistrat.
2. Eroarea judiciara sa fi fost savarsita de magistrat “cu rea-credinta sau grava neglijenta”.
Asadar, pentru ca statul sa poata actiona in regres impotriva magistratului trebuie ca eroarea judiciara sa fi produs paguba SI ca eroarea judiciara sa fi fost produsa cu rea-creadinta sau grava neglijenta. Daca oricare dintre aceste conditii nu sunt indeplinite, statul nu se poate indrepta, prin actiune in regres, impotriva magistratului pentru a recupera prejudiciul. Inainte de a vorbi despre modificarile propuse la lege, este important de stiut ca in legea actuala exista prevederi privind raspunderea materiala a magistratilor, inteleasa ca actiunea in regres a statului impotriva magistratului pentru a recupera prejudiciul pe care l-a creat prin eroarea judiciara cauzata din rea-credinta si grava neglijenta. Conditionarile puse, insa, in lege pentru ca persoana vatamata sa poata formula cerere de despagubiri impotriva statului (vedeti punctul 1 de mai sus), precum si termenele de prescriere a dreptului statului de a exercita actiunea in regres impotriva magistratului, au facut ca prevederile actuale din lege sa fie practic inaplicabile. Astfel, in actuala lege, dreptul persoanei care a fost victima unei erori judiciare intr-un proces civil era restrans la situatia in care eroarea era rezultatul relei credinte sau a gravei neglijente a magistratului. Ca atare, nu orice persoana care era victima unei erori judiciare putea cere despagubiri statului, ci numai cea care putea dovedi apriori culpa magistratului, fapt ce restrangea dreptul constitutional al persoanei in raporturile sale cu statul. Apoi, atat termenul de prescriere al dreptului la actiune pentru repararea erorii judiciare, cat si pentru exercitarea dreptului in regres era foarte scurt, facand prevederea inaplicabila.Din aceste motive, actualul text de lege a fost total nefunctional, trebuind a fi modificat. Modificarile aduse in Comisie au pornit de la principiul constitutional al responsabilitatii statului fata de PERSOANELE care au suferit din cauza unor erori judiciare, principiu ce trebuie aplicat tuturor victimelor unor asemenea erori.
1. In acest sens, primul lucru pe care noua propunere l-a facut a fost abrogarea dispozitiei care bloca dreptul cetateanului de a cere Statului repararea prejudiciului cauzat printr-o eroare judiciara, preconditionandu-l de existenta unei hotarari care sa stabileasca reaua credinta si grava neglijenta a judecatorului sau procurorului. Ma refer la abrogarea art. 96 alin. (4) din Legea 303/2004, care inca prevede ca “Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savârsite in alte procese decât cele penale NU SE VA PUTEA EXERCITA decât in cazul in care s-a stabilit, in PRE
A.M.