FOTO – Sfanta Manastire Vintila Voda – Buzau si apa din miturile si povestile vintilenilor

Manastirea Vintila VodaPe malul raului buzoian Slanic, numit Dealul Reghinari, pe locul, pe la 1532, domnitorul Vintila Voda ridica o semeata manastire cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae", patronul familiei sale. Vintila Voda a ridicat biserica cu mesteri transilvani, in forma de cruce, cu turla pe pronaos, dupa modelul celei de la Dealul, zidita de tatal sau, Radu cel Mare.

 

Pe langa rolul spiritual si cultural, aici fiind intemeiate una din primele scoli slavo-romane de gramatici, asezamantul lui Vintila Voda avea si un rol militar, dovada ca in sec. al XVIII-lea a fost daramat de ostile turcesti aflate in razboi cu cele austriece si rusesti. ,,Si au facut Vintila Voda sfanta manastire Menedic si au taiat multi boieri. Deci cand au fost al treilea anu da domnia lui, s-au dus Vintila Voda la Craiova sa vaneze cerbi peste Jiu si s-au sfatuit cu oamenii lui, pa taina, ca acolo sa taie si alti boieri. Iar boierii prinzand de veste, inca s-au gatit si s-au grabit da au taiat pe Vintila Voda". (Istoria Tarii Romanesti 1290-1690; Letopisetul Cantacuzinesc, editie critica de C. Grecescu si D.Simionescu, Bucuresti, 1960).  In vremea lui Matei Basarab, manastirea a fost scoasa de sub inchinarea la Muntele Athos. Dupa distrugere, la 1748, asezamantul a fost refacut "mai la vale" de catre episcopul Metodie al Buzaului. Un veac mai tarziu, manastirea "din vale" a fost ridicata din ruina de vrednicul episcop Chesarie al Buzaului, prin refacerea zidariei si zugravelii bisericii, cu tampla noua si anexe corespunzatoare. La secularizare, desi nu era inchinata, manastirea a fost spoliata de intreaga avere funciara, astfel incat, la 1899, chiliile si casele domnesti incepusera sa se ruineze. Dupa 1879, in biserica Manastirii Vintila Voda slujea un preot de mir, care avea in pastorire 523 de familii, respectiv 2.113 de suflete. Lacasul functioneaza si azi, ca biserica de mir. Manastirea a fost mare, frumoasa, de zid si a rasfrant o adanca impresie pe Valea Slanicului din Buzau. Faptul este confirmat si de sapaturile Virgil Draghiceanu care afirma ca “Locul ales de domn pe mosia Meledicului sau Menedicului, vestiti prin apele sale tamaduitoare, fu un strategic cap de deal, Dealul Reghinarilor, asezat drept pe axul albiei Slanicului.” Ca modalitate de zidire a Manastirii Vintila Voda s-a utilizat blocajul din bolovani, intre doua randuri de pereti, cel din exterior fiind din caramida, iar cel din interior fiind din braie de caramida care alternau cu bolovani. Asa cum se poate observa in fotografii,interiorul manastirii (spatial ingradit) avea deci forma unui parallelogram, cu o grosime a zidului de 107cm (1,07m). In interior se afla un palat de asemenea si o fanatana interioara. Acest palat servea domnului cand venea la Menedic (VintilaVoda). Manastirea prezenta o importanta deosebita pentru domnul VintilaVoda si Episcopia Buzaului. Neavand o biserica drept drept resedinta episcopala, ci episcopii administrau tot de la Mitropolia din Targoviste unde isi aveau capitala Tara Romaneasca, venind la Buzau erau poftiti in alte imprejurimi. “Episcopii,venind la Buzau, incepusera sa se adaposteasca la aceasta Manastire (cea din Vintila Voda) sis a o considere ca resedinta episcopala.”,precizeaza si I. Ionescu si I. Vasilescu in Istoria bisericilor romane. Istoria continua si astazi, iar in Manastirea Vintila Voda credinciosii se aduna in fiecare zi de sarbatoare, de pomenire sau de evenimente. Si nu doar atat,dincolo de zidurile manastirii si gardul zidit zilnic privesc in curtea bisericii copiii care urmeaza cursurile scolii “Tache si Ecaterina Tocilescu”. Asa cum spune istoria, pe langa aceasta manastire, Vlad Vintila Voda infiinteaza una din primele scoli slavo-romane din Tara Romaneasca, unde multi dascali din zona curburii Carpatilor  si-au dobandit invataturile. Din sec. al XIX-lea incepe implicarea satului in dezvoltarea invatamantului, astfel ca in 1838 este atestata prima scoala primara din Vintila Voda. Cum scoala a beneficiat permanent de sprijinul autoritatilor si oamenilor cu influenta, prestigiu si posibilitati materiale, in anul 1907, primarul comunei, pe nume Tache Tocilescu construieste pe cheltuiala proprie un local de scoala, cu locuinta pentru invatator, cum nu se putea vedea oriunde in acea vreme. In memoria lui Tache Tocilescu, la implinirea a 100 de ani de la construirea localului acestei scoli , incepand din anul 2007, Scoala Vintila Voda si-a schimbat denumirea in Scoala ,,Tache si Ecaterina Tocilescu". Si nu doar atat, apele miraculoase asa cum le nota V. Draghiceanu si fantana din curtea vechii manastiri au si astazi izvor nesecat pentru cei ce trec prin fata manastirii. Din toate localitatile vecine,oamenii se opresc din drum sau vin special si isi iau apa de la poarta Sfantei Manastiri. Curata,rece ca gheata, tamaduitoare sau “din care beau si sufletele sfinte” localnicii o consuma atat pentru baut dar si pentru gatit si “parca si florile in gradina cresc mai frumos…”, cum spun localnicii. Povestea izvorului a trecut granitele comuniei, si proba din “apa sfintita” a ajuns la un laborator din Bucuresti unde rezultatele au scos in evidenta o apa foarte curata si bogata in elemente de organicitate care, alaturi de incarcatura energetica puternica a locului fac ca apa sa aiba proprietati naturale deosebite.

Sursa: Monografia Comunei Vintila Voda – Prof. Doru Ef. Strechie (D.)

A.D.

I.G.

{vsig}manastirea-Vintila-Voda{/vsig}