Peste 5 milioane de catalani sunt așteptați duminică la urne pentru a-şi alege cei 135 de parlamentari regionali, scrutinul fiind considerat un referendum pentru independenţa provinciei spaniole. Vor fi deschise 2.697 de secţii de votare.
Principalele ziare din Spania preiau sondaje favorabile coaliției pro-independenţă din Catalonia, conform stiri.tvr.ro. Principala platformă a susținătorilor independenței, 'Juntos por el si' ('Împreună pentru da'), condusă de Artur Mas, șeful guvernului regional, vrea să lanseze procesul de secesiune dacă va obține, împreună cu cealaltă listă a separatiștilor, CUP (extrema stângă), majoritatea absolută în parlamentul regional.
Dacă sondajele de opinie sunt corecte, în urma votului de duminică, partidele secesioniste vor avea majoritatea necesară pentru a proclama independenţa în decurs de 18 luni. Secesioniştii susţin că, dacă obţin 68 de mandate, rezultatul democratic le va permite să iniţieze desprinderea de Spania, inclusiv printr-o declaraţie unilaterală de independenţă.
Marile partide spaniole speră însă ca numărul alegătorilor care susțin unitatea națională a Spaniei să fie mai mare decât până acum. Premierul spaniol Mariano Rajoy a anunţat că va recurge la toate mijloacele legale pentru a împiedica desprinderea Cataloniei de regatul spaniol şi a avertizat că independenţa provinciei ar însemna excluderea din UE, conform ABC News.
Înainte de din 2012, Parlamentul din Catalonia a adoptat o rezoluţie în care se afirmă "dreptul poporului din Catalonia de a determina liber şi democratic viitorul său colectiv printr-un referendum", scrie The Guardian.
Disputa dintre guvernul de la Madrid şi cel din Catalonia a pornit de la repartizarea bugetului naţional. Susţinătorii independenţei doresc mai multe puteri pentru regiune, printr-un aranjament federal.
Numărul celor care susțin în mod oficial mișcarea de independenţă ar putea fi de cel puțin 2 milioane. Ca să ajute campania pro-independență, un om de afaceri catalan a creat un act de identitate catalan. Este asemănător cu cel spaniol şi se vinde cu 9 euro bucata. De asemenea, un grup de susținători ai independenţei a ales măgarul catalan ca înlocuitor al taurului de tablă spaniol ce poate fi văzut pe autostrăzile din peninsulă.
Furtună în Catalonia: ce se va întâmpla după referendum? (Washington Post, The Economist, Bloomberg)
Presa internațională încearcă să ghicească ce se va întâmpla după referendumul de luni.
Punctul fără de întoarcere este duminică, scrie Washington Post. Perspectiva violenței și a confruntării de stradă prevalează asupra procedurilor. Ironia este că, dacă li s-ar permite să participe la un referendum recunoscut legal, probabil, catalanii ar vota pentru rămânerea în Spania, după cum arată sondajele. Dar o parte cu mult mai mare dintre catalani doresc pur și simplu dreptul de a avea un referendum, precum cel ținut în Scoția, acum câțiva ani, scrie WP.
The Economist crede însă că, în cele din urmă, duminică vom avea doar ceva mai mult decât o consultare neoficială. Pentru că în spatele confruntărilor se află un impas. Liderul catalan Charles Puigdemont nu are suficient sprijin popular sau extern pentru a impune independența. Dar pariul premierului Rajoy că timpul și redresarea economică ar calma Catalonia s-a dovedit a fi greșit. Majoritatea catalanilor rămâne nemulțumită de status quo. Nemulțumirea lor necesită un răspuns politic, mai degrabă decât legal. După 1 octombrie, în Catalonia ar urma probabil noi alegeri regionale. Madridul a fost de acord să accepte discuții despre schimbări constituționale și alte măsuri, pentru a încerca să ancoreze mai ferm Catalonia la Spania. Dialogul este esențial, însă într-un climat inflamat de confruntare nu va fi nici rapid, nici ușor, atrage atenția The Economist.
Bloomberg scrie că această criză s-a acumulat de decenii: ”Aspirația Cataloniei pentru autonomie, din anii 1930, a fost un factor generator pentru războiul civil spaniol. Regimul lui Franco a căutat să suprime identitatea și limba Cataloniei. După moartea lui Franco, în 1975, eforturile de reconciliere au culminat cu adoptarea unei constituții, în 1978, care a condus la câștigarea dreptului la propria limbă și la controlul asupra sistemelor de sănătate și educație din Catalonia.
Pe atunci, deși Catalonia era mai săracă, ea a optat să nu accepte facilitățile fiscale acordate țării basce. Acum, economia regiunii este înfloritoare, iar separatiștii se plâng că impozitele lor sunt folosite pentru a subvenționa părți mai sărace ale țării.
Cu două zile înainte de ultimul gong, tensiunile sunt la punctul maxim. Videoclipurile postate pe rețelele sociale afișează mulțimi din toată țara, care-i conduc pe ofițerii Gărzii Civile trimiși în Catalonia în mijlocul scandărilor ”Pe ei!” - rezervate, de obicei, stadioanelor de fotbal. Din vremea lui Franco, fotbalul a fost un punct de plecare pentru animozitățile regionale, în special în rivalitatea dintre Real Madrid și Barcelona”.
Nu este de mirare că, așa cum arată Le Monde, fostul mare jucător și antrenor al Barcelonei, acum la Manchester City, Pep Guardiola, este unul dintre cei mai vocali susținători ai independenței. Cotidianul francez îi consacră un amplu articol starului catalan implicat, iată, și în politică.
Un alt controversat referendum pentru independență a avut loc în Kurdistanul irakian. Peste 90 la sută dintre participanți ar fi votat pentru independență. Dar ce se întâmplă, de fapt?
The Guardian spune că scrutinul nu declanșează mișcări imediate către suveranitate. Mai degrabă pune bazele unor discuții suplimentare cu Bagdad.
În absența unui mecanism de proclamare a independenței, criticii referendumului spun că acesta este ceva mai mult decât un sondaj de opinie, care ar putea fi pus în aplicare doar printr-o implicare internațională largă.
Potrivit Slate, rezultatul ideal pentru liderii kurzi ar fi negocierea unei separări cu guvernul central irakian. Dar Bagdadul nu are de gând să discute, iar sprijinul internațional lipsește.
În ciuda relației sale vechi cu kurzii, Statele Unite s-au opus referendumului.
Turcia a denunțat și ea referendumul.
Oricum, Kurdistanul este încă departe de independența deplină și recunoscută la nivel internațional. Dar dacă există vreo cale, vom vedea în funcțe de modul în care vecinii săi răspund în următoarele câteva zile.
Dați femeilor din Arabia Saudită dreptul de a-și conduce propriile vieți, nu doar de a conduce mașina! – iată ce titrează Los Angeles Times după recentul anunț privind permisiunea acordată femeilor saudite de a obține permise auto:
”De fapt, în Arabia Saudită există și constrângeri mai draconice asupra femeilor. Cel mai grav este sistemul opresiv de tutelă masculină. Toate femeile din Arabia Saudită, pe durata întregii lor vieți, trebuie să aibă un tutore de sex masculin, care poate fi un soț, un tată, un frate, chiar un fiu. Acesta îi supraveghează femeii toate deciziile: de la a se căsători sau a solicita un pașaport, până la a călători în străinătate, a închiria un apartament sau a depune o cerere legală. Ba, în unele cazuri, și de a beneficia de asistență medicală. O femeie nu poate studia în străinătate cu o bursă guvernamentală fără permisiune - și oricum trebuie să fie mereu însoțită de un tutore de sex masculin”.
Și Newsweek enumeră interdicțiile la care femeile saudite sunt în continuare supuse – descoperind un număr de 12 lucruri pe care acestea încă nu le pot face:
”Printre altele, nu pot purta haine sau cosmetice care să dezvăluie sau să îmbunătățească trăsăturile lor faciale sau alte părți ale corpului. Nu pot înota în piscine unde înoată bărbații, ci doar în piscine private sau rezervate exclusiv femeilor. Nu pot nici măcar să probeze haine în timp ce fac cumpărături, nici măcar în cabine de probă. Pot mânca în public doar dacă strecoară mâncarea pe sub haină. Și oricum, nu au voie să mănânce la restaurante unde nu există o zonă separată pentru familii”.
SURSA: http://www.rfi.ro/presa-internationala-98143-revista-furtuna-catalonia-intampla-referendum-washington
https://www.youtube.com/watch?v=XOacA3RYrXk
https://www.youtube.com/watch?v=TGQL0WuszJE
