De curand am putut vedea la tv noile Directoare ale structurilor de asistenta sociala, cele mai importante din municipiu si judet. Domeniu de activitate extrem de sensibil si cu un impact social deosebit la nivelul oricarei comunitati civilizate. Prima impresie este in favoare sefei de la judet, mai dezinvolta in fata camerelor si parca ceva mai stapana pe obiectul de activitate decat colega ei de la municipiu, care are insa are 2 scuze in favoarea sa:

prima, presiunea pe care o resimte orice sef din subordinea Primarului Buzaului de a lucra sub amenitarea sanctiunii iminente in cazul in care respectivul nefericit(ta) are macar umbra unei alte pareri decat vointa suprema a talibanului de la biroul numarul unu, plus ca doamna respectiva a insistat sa candideze si sa si castige in fata favoritei de la Palat, careia i se pregateste acum inscaunarea ca Sef-Centru la Cantina de ajutor social si doi, obligatia de a prelua in subordine institutii cu obiect de activitate diferit de ceea ce domnia sa a lucrat intreaga cariera. La DAS Buzau, in ciuda aparentei sigurante pe  care o afiseaza sefa in exercitiu pare o institutie in deriva, in care scandalurile mocnesc, iar angajatii din institutiile nou preluate se simt degajati de responsabilitatea de a raspunde in fata unui sef direct  si profitand acum de conducerea unitara  undeva pe strada Marghiloman incep sa faca, multi dintre ei, un simplu act de prezenta in instituiile nou preluate. Scandalurile se pare ca vor izbucni cu si mai mare virulenta dupa 1 octombrie, data la care, perdantei de la sefia DAS i se va da ca premiu de consolare  sefia de  la cantina-sociala , iar angajatii  Centrului Marghiloman in cazul in  care fosta Directoare nu va reusi sa preia postul de Director Adjunct de la DGASPC , vor incepe din nou revoltele si reclamatiile. Problema iminentelor disponibilizari anuntate de catre Primar se pare ca se vor concretiza in urma primei evaluari care va avea loc undeva in luna decembrie  si profitand de noul exercitiu bugetar de anul viitor, se vor pune in practica probabil cu 1 ianuarie 2018. Oricum tensiunea este in crestere in institutia nou fondata, iar lucrurile se pare ca vor degenera in cel mai scurt timp. La judet lucrurile stau un pic diferit, dupa un examen cu cantec (cei informati stiau de prin iarna ca noul Director executiv va fi o femeie agreata in special de catre  fosta secretara a CJ Buzau), reforma promisa cu surle si trambite se amana "sine die". Lucrurile grave, gripajul institutional,  supraincarcarea schemei de personal, costurile cu functionarea uriase , slaba pregatire a majoritatii angajatilor care au ajuns in institutie prin puterea politicului vor face ca DGASPC Buzau nu numai sa bata pasul pe loc, dar sa si dea inapoi (si cand te gandesti ca totul a inceput ca o razbunare pentru dezvaluirile din presa legate de matrapazlacurile lui Vintilescu – fostul sef al DGASPC Buzau, cand a trecut copiii de la el putere pe o alta forma de plasament, cel de urgenta). Apar micile reforme de genul comasarii centrelor de la liceele speciale si evident primele victime, cateva supraveghetoare de noapte amarate si ceva functii platite cu salariul minim  vor disparea din schema. Nimic care sa imbunatateasca activitatea, sa reduca costurile, sa creeze noi oportunitati sau servicii.

Privind insa in ansamblu prestatia doamnelor, ma intreb, care este utilitatea unui concurs la ANFP care sa nu aiba ca punct de plecare un proiect managerial viabil, care sa fie aprobat si verificat, atat de juristii din institutii dar si de catre comisiile de specialitate ale consiliilor locale sau judetene si apoi validat prin vot al consilierilor? Pe langa mai mult decat discutabila repartizare a punctelor care aduc functia mult ravnita si anume  60 din cele 70 sunt oferite de catre colegii de serviciu ai candidatului in cauza, facand cel putin suspecta castigarea concursurilor, ca un facut toti candidatii care castiga (din tara intreaga nu numai de la Buzau) rezolva 100% subiectele oferite de catre autoritatile locale si iau cu greu cele 10 puncte necesare din cele 40 din cele care revin ANFP-ului desi ca volum de materie, subiectele oferite de factorul local reprezina  cam 90%. Ma gandesc ca ar fi mult mai simplu sa fie numit pe criterii politice, partidul la putere asumandu-si implicit si esecul sau succesul institutiei respective decat sa avem un concurs « cinstit »  care mai apoi poate fi anulat fie printr-un ordin de ministru (vezi cazul Florinei Stoian – ISJ Buzau) fie prin procedura mai complicata (si costisitoare) a slabului management.

Oricum , presimt ca dinspre cele doua institutii, presa Buzoiana va avea subiecte copioase in urmatoarea perioada, lucru care insa personal ma intristeaza, caci asta se va face in detrimentul celor pe care celor doua institutii ii deservesc si care sunt cele mai vulnerabile categorii de cetateni: batrani, copii institutionalizati, persoane cu handicap, familii sarace. Dar in ochii unora ce mai conteaza asta? Circarii sunt invatati cu circul, nu? Vai de noi!

DIDIMOS