Ziua Crucii este denumirea populara a sarbatorii ortodoxe “Inaltarea Sfintei Cruci”. In aceasta zi se considera ca pamantul, deschis pentru plante, reptile si insecte la Alexii (17 martie), se inchide, cele doua sarbatori marcand, in Calendarul Popular, doua anotimpuri: vara si iarna. Ziua Crucii este data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Principalele obiceiuri si practici de schimbare a anotimpului calduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate in jurul echinoctiului de toamna si se manifesta cu ocazia unor sarbatori religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii.

La 14 septembrie se celebreaza descoperirea, pe Muntele Golgota, de catre imparateasa Elena, a crucii pe care a fost rastignit Iisus si infatisarea ei crestinilor, in Biserica Invierii din Ierusalim, in anul 355 d.H. Afland Constantin imparatul despre crucea pe care primise Mantuitorul patimile si moartea, a trimis pe mama sa Elena la Ierusalim s-o aduca.

Semnificatia Crucii

Crucea este arma cea mai puternica a Domnului Hristos si a omului. Prin cruce s-a blagoslovit pamantul cand dracul a dus pe Dumnezeu in cele patru parti ale noului pamant cu gand sa-l arunce in apa fara sfarsit. Prin cruce s-a sfintit cerul, care era al diavolului, luandu-se din stapanirea lui. Prin crucea ferestrei (cerceveaua) s-a sfintit casa, izgonindu-se diavolul din ea. Prin semnul crucii se sfinteste in fiecare zi omul. Crucea ajuta cand necuratul si duhurile rele stau sa primejduiasca un crestin. Omul scapa numaidecat de-o spaima daca isi aduce aminte in ce zi a saptamanii a fost, in anul acela, Ziua Crucii

Traditii si Obiceiuri de Ziua Crucii

De Ziua Crucii se posteste (e bine chiar sa se tina post negru) si se fac praznice. Oamenii merg la biserica si dau de pomana ulcele noi, pline cu apa curata, miere sau mied, impodobite cu fir rosu, acoperite cu un colacel/covrig si o lumanare. Se aduc la biserica buchete de flori si frunze cu care se inconjoara Sf. Cruce. Nu se mananca fructe care au ceva cu infatisare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune. La 14 septembrie se inchide pamantul. Calendarul popular consemneaza aceasta zi si sub alte denumiri cum ar fi Carstovul Viilor sau Ziua Sarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales in zonele deluroase si sudice ale tinutului, in zonele viticole, marcand inceputul culegerii viilor, iar sub denumirea de Ziua Sarpelui este cunoscuta pretutindeni. Acum se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana primavara urmatoare, la 17 martie (Alexiile). In lumea satelor inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita “piatra nestemata”, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor. De Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navanic) ce se duc, impreuna cu buchetele de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pastreaza, apoi, in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli.

La Ziua Crucii e mare sarbatoare. Ziua Sarpelui sau, cum e ştiuta in popor, Ziua Crucii sau Carstovul viilor este, de fapt, Inaltarea Sfintei Cruci. Este o zi de maxima importanta in calendarul bisericesc, de post si de pomenire a mortilor.

Strabunii aveau o lege nescrisa: pana pe data de 13 septembrie, campurile de grau trebuiau arate şi semanate, crezandu-se ca nu e bine “sa fii zgarcit la semanat, ca te vei cai la secerat“. Inca se mai poate semana varza, spanac şi morcovi, se rasadeşte salata de iarna, se culeg castraveţii şi se aduna seminţele din gradini.

Zi de post si rugaciune

Desi in plin sezon agricol, data de 14 septembrie are o semnificatie aparte, care interzice cu desavarsire muncile. Totusi, se crede ca prunele culese in zorii Zilei Crucii sunt bune de descantat si de buba rea. Daca le pui in apa de spalat, te apara de rele. Pe de alta parte, cine vrea sa-i mearga bine, respecta cu sfintenie sarbatoarea religioasa. Simbolul Sfintei Cruci se mai traduce şi prin incercarile vieţii, suferinţele, durerile şi eşecurile prin care trecem, pietre de hotar ce ne calauzesc spre mantuire. De aceea, se spune ca fiecare om are de dus propria cruce in spate.

Pentru ca e un moment de pocainta, in aceasta zi mare se tine post, de preferat negru. In popor, este strict interzis consumul fructelor si legumelor ori al alimentelor care simbolizeaza sau contin semnul crucii, pcum ar fi nucile, rosiile, merele, perele, chiar si pestele. Acum se pomenesc mortii si se dau de pomana vase noi cu miere, apa şi colac cu lumanare. Nu se lucreaza, pentru a nu atrage primejdiile.

Cei care tin post negru, cu rugaciune, se vindeca de boli grele. Se mai spune ca acela care-si face mereu semnul crucii, va fi mai puternic si pazit de rele. Este Ziua Hramului Manastirii Dervent, din judetul Constanta. Crucile de acolo alina suferintele, Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii binecuvanteaza credinciosii.

La Ziua Crucii incepe toamna

In popor, pe 14 ale lui Rapciune, incepe oficial toamna si obiceiurile se tin lant. Se spune ca acum pamantul se inchide, dupa ce toate vietaţile ieşite din el de Alexii se intorc inauntru. In plus, in aceasta zi, florile vorbesc intre ele, ştiind ca apoi urmeaza sa se usuce şi nu se vor mai vedea pana la anul. Iar cele care infloresc dupa 14 septembrie, precum brandusele de toamna, sunt considerate flori ale mortilor. Busuiocul sfintit de Ziua Crucii apara de boli, ajuta fetele si protejeaza casele de rele.

SURSE: proalba, libertateapentrufemei