Deşi a făcut orice ca să treacă neobservat de cei care îl cunosc foarte bine şi-l ştiau un pupincurist de elită al regimului comunist, pe care l-a slujit până la epuizare (la filmările pentru un spectacol omagial a fost luat cu Salvarea), activistul cultural  cu diplome şi „realizări măreţe”, Peneş Nicolae, tatăl a doi „poeţi de excepţie” (deoarece nici o editură nu a fost interesată de operele lor, s-au tipărit cu banii babacăi), din care unul a eşuat lamentabil în postura de  consilier al celui pe care-l proslăveşte ca mare prietin, acum îşi arată din nou muşchii de vajnic cunoscător al metodelor de îmbrobodire spirituală a buzoienilor.

            Fără a ţine seamă de schimbarea de generaţii şi mentalităţi, fără a-şi fi „reformat” stilul şi metodele de muncă (frază obligatorie în orice dare de seamă prezentată la adunările PCR, fiind secretar de organizaţie şi propagandist la cercurile de studiere a documentelor de partid şi de stat), uitând că toţi caută să se debaraseze de negativismul şi relele trecutului nu prea îndepărtat, la o întâlnite în care s-au stabilit, aşa cum îi plăcea să se spună, liniile directoare ale planului de marcare a 100 de ani de la Marea Unire din 1918, a fost cel mai vocal (deh, meteahnă de secretar PCR) şi a propus activităţi ca şi pe vremea „Cântării României”, fără a se gândi că este un eveniment ce se vrea de importanţă naţională şi, dacă este promovat cu mijloacele şi metodele moderne de azi, fără prea  mari eforturi financiare, ar fi cunoscut mult mai departe. Aşa că domnul Peneş se gândeşte la mulţi bani pentru activităţi care nu mai sunt agreate de tinerii de azi, pentru că este nevoie să se facă acţiuni pentru aceştia, ca să rămână cu ceva din ceea ce văd şi aud, atractiv, pe înţelesul şi gustul lor, nu „şedinţe” anoste, cu câţiva interesaţi şi elevi aduşi de profesorii lor, ca să asculte (dacă nu butonează telefoanele mobile) o frazeologie anostă, aşa cam pe vremea când omul nostru organiza şi coordona, la vremea respectivă, tot ceea ce însemna activitate culturală, în slujba măreţelor realizări ale societăţii socialiste multilateral dezvoltate.

            Avem deja experienţa tristă a unor spectacole mamut, ce au costat bani grei cu care se puteau termina asfaltările, aşa cum ne „ameninţă” de la preluarea mandatului  primarul nostru visător, nu la realizări măreţe, ci la „încasări măreţe” în propriul lui buzunar şi poate ceva şi a marelui său prietin fostul activist cultural şi de propagandă Jerry Peneş Încurcă Lume (de altfel mâţă blândă în slujba propriilor interese), amândoi reprezentaţi de frunte a unei perioade pe care  Făcăleţ nu s-a sfiit, în mai multe emisiuni TV, să o preamărească, deoarece după cum declara senin a avut mult de câştigat şi atunci, cât şi în perioada capitalist-comunismului de după 1990.

            Pledoaria culturnicului a agasat, se pare, câteva persoane de bun simţ care au participat la acea întâlnire, astfel că, nemulţumiţi au făcut comentarii care, destul de uşor, „din gură în gură”, au „transpirat”.

DIDIMOS