Preafericirea Voastra, Sfintiti arhierei ai Bisericii Ortodoxe Romane.  Am urmarit cu interes hotararile Sinodului BOR din zilele de 4 și 5 iulie 2017. Este justificata ingrijorarea  cu privire la fenomenul secularizarii in societatea romaneasca si implicit  in Biserica. Comunicatul de presa emis dupa Sinod, insa, da responsabilitati doar membrilor Sinoadelor Mitropolitane, adica ierarhilor: “În contextul fenomenului secularizării de azi, este necesară înnoirea vieții duhovnicești și morale a slujitorilor bisericești de toate rangurile, a viețuitorilor din mănăstiri și schituri, precum și a credincioșilor mireni din parohii și din toate instituțiile bisericești.

În acest sens, Sinoadele mitropolitane din Patriarhia Română vor analiza periodic aspectele privind disciplina clerului și mirenilor și vor propune Sfântului Sinod soluții concrete de promovare a vieții duhovnicești. Biroul de presă al Patriarhiei Române”

   Credem ca in Biserica, Trupul lui Hristos, nu numai ierarhii trebuie sa propuna solutii ci si preotii si chiar crestinii mireni. Va rog sa tineti cont de parerile mele exprimate in duh de pace si de indreptare a situatiei actuale.

     Cauza fundamentala a problemelor ce framanta Biserica in acest timp este atat lipsa dragostei fata de Dumnezeu cat si lipsa dragostei intre episcopi, preoti si mireni. Este necesara si disciplina si ordinea insa liantul care tine legata obstea crestinilor este dragostea.

   Din punctul meu de vedere se impun urmatoarele masuri:

  -Aplicarea canoanelor bisericesti tuturor membrilor Bisericii indiferent ca sunt arhierei, preoti sau mireni. Daca pentru unii canoanele se aplica cu rigurozitate iar pentru ceilalti cu indulgenta atunci  acuzatia de fariseism, fatarnicie este intemeiata.

- Dubla masura prin care preotii sunt aspru pedepsiti fara decizia unei instante civile iar episcopii sunt lasati sa slujeasca pana la decizia definitiva a unei instante civile creaza o tensiune nejustificata intre mireni si preoti pe de o parte si episcopi de cealalta parte.

-Scandalurile sexuale din ultima perioada afecteaza grav imaginea Bisericii si s-ar impune pedepsirea exemplara a celor vinovati. Daca exista vinovatie atunci este bine ca Sinodul sa pedepseasca inaintea instantei civile. Aceasta asteptare indelungata perpetueaza o stare de neincredere intre clerici si mireni, in relatia intre clerici si copii sau tineri. Doar pedepsirea exemplara a celor vinovati ar restabili increderea si normalitatea.

- Se impune  pedepsirea cu asprime a simoniei  si a traficului de influenta la toate nivele. Este inadmisibila hirotonia pe bani, vanzarea parohiilor, perceperea unor „taxe de protectie” pentru mentinerea parohiilor.

 -Este absolut necesara interzicerea oricarei taxe in Biserica. Harul lui Dumnezeu nu trebuie sa depinda de bani. Este inadmisibil ca o cununie sau un botez sa coste cat salariul minim pe economie, sau ca o inmormantare sa coste cat o masina ieftina.

  -Statutul de demnitar al episcopilor ii face sa sfideze legile tarii si poporul credincios. Este necesara prezenta la sfintiri a politistilor si jandarmilor? Este semnul cel mai clar al ruperii legaturii cu poporul lui Dumnezeu. De unde aceasta teama? Eu cred ca tocmai din cauza nedreptatilor savarsite de-a lungul timpului, de teama razbunarii.

-Hotarari autoritariste ca cea din februarie 2017 nu fac decat sa irite pe credinciosi: „Aprobarea unor măsuri sporite pentru asigurarea desfășurării în liniște a slujbelor religioase, protejată de dispozițiile 381 din Codul penal care sancționează cu închisoare sau amendă „împiedicarea sau tulburarea liberei exercitări a ritualului unui cult religios care este organizat și funcționează potrivit legii”, precum și de dispozițiile legale care sancționează tulburarea liniștii publice.”

 - Obligativitatea controlului psihologic si psihiatric riguros inainte de hirotonia clericilor.

  - Luxul afisat de preoti si episcopi  in privinta masinilor, a locuintelor, a vesmintelor si a imbracamintei deranjeaza intr-o perioada de lipsuri pentru majoritatea cetatenilor tarii.

- Eliminarea slugarniciei, a linguselilor, a prefacatoriei intre preoti, mireni si episcopi.

- Stabilirea clara a principiului ascultarii duhovnicesti. Accentul pus pe ascultarea neconditionata a mirenilor si preotilor fata de episcop este necanonic si neortodox.

- Implicarea reala mirenilor in viata Bisericii, de la administrarea parohiilor, la alegerea preotilor si episcopilor, la transferarea preotilor si la deciziile de pensionare.

- Stabilirea unei legislatii unitare privind varsta de pensionare a episcopilor, preotilor si diaconilor.

- Implicarea activa a clericilor in activitatile culturale, sociale, filantropice din comunitatile lor.

- Pedepsirea cu asprime a politicii partinice facute in biserici de episcopi, preoti sau diaconi.

 - Evitarea implicarii in organele de conducere a unor persoane politice, membre in masonerie sau in alte organizatii necrestine sau anticrestine.

- Evitarea afisarii episcopilor alaturi de oameni politici sau de afaceri dovediti corupti.

- Modificarea legislatiei bisericesti actuale. Actualul Statut al BOR si noul Regulament al instantelor intaresc in mod necanonic si nejustificat  puterea episcopilor, accentul  fiind unul neortodox.

-Redefinirea consistoriului bisericesc. In forma actuala este un simplu instrument de presiune si pedepsire a preotilor de catre episcopi si ar trebui desfiintat.

- Pastrarea cu grija a dreptei credinte. Orice compromis, cat de mic atrage riscul aparitiei de schisme.  In acest sens se impune redefinirea raportarii la hotararile Sinodului din Creta din anul 2016.

 -Asumarea de catre episcop a vietii si randuielilor de calugar. Luxul in care traieste, hrana imbelsugata si cu carne, slava cu care este inconjurat transforma episcopul calugar intr-un tiran, plin de patimi si de pofte.

- Dreptul real al comunitatii asupra locasului de cult. In aceasta perioada poporul lui Dumnezu este nemultumit de faptul ca este proprietar doar cand contribuie pentru constructia, reparatia sau pictura locasurilor de cult iar prin sfintire proprietatea se transfera episcopiilor.

- Transparenta cheltuirii profiturilor rezultate din activitatea de cult atat la nivel parohial cat si la nivel de Episcopii si de Patriarhie.

- Echilibrarea numarului absolventilor de Facultati de teologie cu numarul celor ce vor fi pensionati. Existenta scolilor teologice nu justifica numarul exagerat de mare de absolventi.

- Sansa redusa de a obtine un loc de munca platit decent in domeniu indeparteaza tinerii valorosi de invatamantul teologic de aceea ar fi preferabil un numar mai mic de absolventi dar de calitate.

- Evitarea speculei cu lumanari, calendare si obiecte de cult. Nu sunt corecte adaosuri de pana la 800%. Tot poporul este cel care plateste aceste adaosuri, acelasi popor credincios care plateste contributie anuala, diverse alte taxe bisericesti si impozitele din care sunt platite ajutoarele pentru salarizare de la bugetul de Stat.

- Actualul sistem de salarizare ce cuprinde un ajutor de la stat completat cu fonduri proprii este contestabil. El da impresia credinciosilor ca preotii sunt platiti de la Stat, ceea ce este doar in parte adevarat, pentru ierarhi bugetul de la stat este element de presiune asupra preotilor iar pentru conducatorii statului roman garantia ca preotii amenda in nici un fel derapajele puterii. Preferabil, dupa parerea mea, este modelul rusesc in care comunitatea plateste salariul integral preotilor. Atunci atat preotul cat si comunitatea ar fi mult mai implicati.

DIDIMOS