Dupa ce au fost lansate in dezbatere publica atat in 2015, cat si in 2016, normele pentru aplicarea Legii insolventei persoanelor fizice au fost votate ieri, 9 iunie, in cadrul sedintei saptamanale a Guvernului, insa cu modificari fata de varianta propusa in dezbatere anul trecut. Legea va intra in vigoare in mai putin de doua luni.

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice (cunoscuta si drept Legea falimentului personal) urmeaza sa intre in vigoare la data de 1 august 2017. In esenta, actul normativ prevede ca insolventa persoanelor fizice va putea fi solutionata in trei moduri: pe baza de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau prin procedura simplificata.

Insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor este o procedura administrativa, nu judiciara, iar aceasta se va putea aplica atunci cand persoanele fizice nu mai pot sa-si plateasca datoriile si situatia lor financiara nu este compromisa in mod iremediabil. Cuantumul minim al datoriilor va trebui sa totalizeze minimum 15 salarii minime pe economie. Insolventa prin lichidare de active va putea fi ceruta atunci cand situatia financiara a persoanei in cauza este iremediabil compromisa, iar procedura pe baza planului de rambursare nu poate fi indeplinita.

In ceea ce priveste procedura simplificata de insolventa, aceasta va fi accesibila daca suma totala a datoriilor persoanei fizice este de cel mult zece salarii minime pe economie, iar aceasta nu are bunuri sau venituri urmaribile si are peste varsta standard de pensionare sau si-a pierdut total ori cel putin jumatate din capacitatea de munca. Pentru a se putea pune in practica, Legea nr. 151/2015 are nevoie si de norme de aplicare, motiv pentru care ieri, vineri, 9 iunie a.c., pe ordinea de zi a sedintei Executivului, a figurat, printre altele, proiectul de hotarare de Guvern pentru aprobarea acestor reguli, pe care membrii Executivului tocmai l-au adoptat. Propunerea de act normativ a fost in dezbatere publica atat in 2015, cat si in 2016. In principal, proiectul aduce lamuriri suplimentare pentru cele trei moduri de solutionare a falimentului personal.

Daca in cadrul procedurii de rambursare pe baza de plan se va hotari ca este necesara vanzarea locuintei familiale, datornicii vor putea sa ramana in casa cu chirie, aceasta urmand sa fie stabilita de comisia de insolventa. In forma initiala a proiectului de norme, cuantumul chiriei pentru locuintele sociale era luat ca reper pentru limitarea chiriei stabilite de comisia de insolventa. In varianta ce va fi votata azi insa, aceasta limitare nu mai apare. Pentru a asigura desemnarea si inlocuirea aleatorie a administratorului procedurii de insolventa, comisia de insoventa la nivel central va trebui sa dezvolte si sa implementeze o aplicatie informatica dedicata. Administratori in procedura pot fi practicieni in insolventa, executori, avocati sau notari. Administratorii vor putea sa refuze numirea numai pentru motive intemeiata, de pilda, din priciuna unor probleme de sanatate, sau pentru ca s-ar gasi in conflict de interese sau intr-un caz de incompatibilitate potrivit normelor profesionale. Tot pentru motive temeinice, administratorii pot fi si schimbati: de exemplu, pentru ca obisnuiesc sa nu-si respecte termenele de procedura, sunt neglijenti, nu dau dovada de buna-credinta sau au un comportament nedemn fata de cei implicati in procedura. Onorariul administratorului procedurii se stabileste de comisia de insolventa la nivel teritorial si va consta intr-o suma fixa, in cuantum cuprins intre 100 lei si 500 lei, TVA inclus, care se va achita lunar. Totusi, costurile acestor onorarii nu vor fi suportate de persoanele fizice, ci din buzunarul statului. Insolvabilii ar fi putut sa aiba interdictie la vanzarea bunurilor si acces restrictionat la conturi. Conform reglementarilor propuse initial in 2015, dar care nu se regasesc in cele propuse in 2016, in cazul in care cererea de deschidere a procedurilor era admisa de comisia de insolventa, institutia putea impune debitorului anumite masuri provizorii care sa-i conserve averea. Concret, masurile provizorii puteau include, dar nu erau limitate la:

• restrictionarea accesului debitorului la conturile bancare si la instrumentele de plata atasate acestora;
• restrictionarea accesului debitorului la platformele de internet banking;
• comunicarea de instructiuni catre institutiile de credit la care debitorul are conturi deschise cu privire la modul cum urmau sa se desfasoare tranzactiile pe cont;
• interdictia vanzarii de bunuri mobile si/sau imobile si inscrierea interdictiei in registrele de publicitate.

Atentie! Normele de aplicare a Legii insolventei persoanelor fizice nu se aplica momentan. Pentru a putea intra in vigoare, ele trebuie aprobate de Guvern si apoi publicate in Monitorul Oficial.

Sursa: avocatnet.ro

A.D.