Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, urmeaza sa aiba, in urmatoarele ore, o intrevedere istorica cu omologul sau American, Donald Trump.
Iohannis si-a inceput vizita in SUA, in data de 5 iunie, ca invitat de onoare la Forumul Global al American Jewish Committee (AJC), organizatie care i-a acordat distinctia "Light Unto the Nations", distinctie care se decerneaza unor sefi de stat sau de guvern in semn de recunoastere pentru impactul international important în domeniul pacii, securitatii, democratiei, promovării valorilor umane. Trecand peste faptul ca Iohannis nu a excelat in niciunul dintre aceste domenii, trebuie spus ca AJC a mai acordat distinctia amintita si altor lideri politici, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel, presedintele Frantei Nicolas Sarkozy sau presedintele SUA Bill Clinton (sotul candidatei Partidului Democrat in campania electorala din toamna trecuta). In aceste conditii, este de asteptat ca Donald Trump sa fie cel putin nemultumit ca Iohannis merge pe acelasi drum cu adversarii sai, exponenti ai globalismului promovat de Noua Ordine Mondiala. Cu atat mai mult cu cat lupta pe care Trump o duce cu ceea ce americanii numesc “deep state” ( a se citi functionarii de rang inalt ai statului) pare a se acutiza pe zi ce trece.
Cu alte cuvinte, Donald Trump are nevoie ca Romania, ca un aliat strategic ce este, sa se constituie intr-un pol de stabilitate in regiune, un stat care sa fie exportator de securitate. Pentru asta, spun analistii politici, ar fi nevoie ca tara noastra sa inceteze sa mai “bage batul” prin gardul rusilor, asa cum fac deja o parte dintre vecinii nostri, cum ar fi Bulgaria ori Ungaria, dar si alte state din Uniunea Europeana care nu vor sa execute “ad literam” ordinele primite de la Berlin ori de la Bruxelles, in detrimentul apararii colective prevazute de Tratatul NATO.
Administratia Prezidentiala de la Bucuresti ne-a anuntat insa ca “presedintele Klaus Iohannis va aborda prioritătile de actiune în cadrul relatiei bilaterale si va reconfirma angajamentul ferm al tarii noastre de a ramane un aliat predictibil, stabil si de incredere al Statelor Unite”.
Trump, la randul lui, pare a-si fi invins o serie de inamici, chiar daca o buna parte din mass-media oficiala nu vorbeste despre aceasta lupta. Asta, pentru ca el pare sa aiba de partea sa, in afara de puterea conferita de functia de presedinte, o buna parte a americanilor care s-au saturat de “corectitudinea politica” promovata de Obama.
In plus, peste ocean sunt promovate o serie de informatii pe care presa din Romania nu pare a fi interesata a le difuza, nici macar in contextul in care Iohannis urmeaza sa aiba o intalnire atat de importanta cu Donald Trump.
Jurnalistii nostri au anuntat ca Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Egipt, Yemen, Libia si Maldive au rupt legaturile cu Qatar luni, 05 iunie, iar spatiile aeriene ale acestor state au fost inchise pentru companiile aeriene din Qatar. Jurnalistii romani spun ca aceste state au acuzat Quatar-ul de finantarea masivă a terorismului în lumea araba. Qatar-ul a negat acuzatiile si, din cate se pare, a solicitat ajutor din partea Turciei. In urma cu cateva ore, agentiile de stiri anuntau ca Turcia se pregateste sa trimita noi trupe în Qatar, dupa ce, a stabilit o baza militara în Qatar, ca parte a unui acord semnat intre cele două tari in 2014. Baza are acum 150 de soldati, dar se vorbeste ca Turcia ar vrea acum sa duca acolo cu mult peste cei 3.000 de oameni despre care se vorbea la sfarsitul lui 2015. Este clar ca disensiunile dintre Turcia si SUA au intrat intr-o noua faza, si mai acuta fata de momentul loviturii de stat esuate impotriva lui Erdogan. Prin urmare, America trebuie sa ia in considerare posibilitatea mutarii bazei sale militare de la Incirlick, or Romania s-a dovedit, anterior, dispusa sa primeasca soldati americani pe teritoriul sau.
Donald Trump insusi a lasat de inteles intr-o serie de mesaje publicate pe Twitter ca s-ar afla in spatele deciziei tarilor arabe de a izola Qatar-ul. “Ma bucur sa vad ca intalnirea cu regele saudit si lideri din alte 50 de tari da roade. Au spus ca se vor opune finantarii extremismului”, a postat el. Problema pare a fi mult mai grava, din moment ce pe internet circula o serie de informatii care leaga adversarii lui Trump din “deep state” de emirul Qatar-ului, seicul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, care a afirmat public ca Trump “nu va ramane in functie prea mult timp” si este acum acuzat ca ar fi pus un premiu de 150.000.000 de dolari pe capul presedintelui American. Itele par a fi destul de incurcate, din moment ce “jocurile“ se spune ca ar fi fost facute de un fost asasin, inca din perioada razboiului rece, al “deep state”, numit Charles McCarry, scos in lumina reflectoarelor de arestarea agentului sau “de teren”, Reality Leigh Winner, o femeie de 25 de ani, “veteran al US Air Force”. Ei bine, se spune ca la doar un sfert de ora dupa aceasta arestare statele arabe amintite au rupt relatiile cu Quatar-ul.
Revenind la Iohannis, este clar ca, in asemenea conditii, un refuz de cooperare neconditionata, in toate planurile, cu statele Unite ale Americii (implicit, cu Donald Trump, dar nu si cu adversarii sai) ar duce Romania pe “lista neagra” a presedintelui de la Washington. Klaus Iohannis ar intra in dizgratia lui Trump, asa cum a patit si Angela Merkel, atunci cand presedintrele american a refuzat sa dea mana cu ea. De altfel, intalnirea de ieri a locatarului de la Cotroceni cu actualul director al Central Intelligence Agency (CIA), Mike Pompeo, i-a dat primului o idee despre discutiile pe care ar urma sa le poarte cu Trump. “Presedintele Klaus Iohannis si directorul Mike Pompeo au avut, cu acest prilej, şi un schimb de vederi pe teme de politica-securitare de actualitate: combaterea terorismului (cu accent pe eradicarea Daesh în Siria/Irak), amenintarea balistică/nucleară nord-coreeană, solidaritatea transatlantică, precum si stabilizarea Afganistanului", a aratat administratia de la Cotroceni intr-un comunicat. Este de remarcat ca nu ni se vorbeste nimic despre “amenintarea ruseasca”, tema atat de draga liderilor de la Bruxelles, carora li se supunea, pana acum, neconditionat, Iohannis.
Si, pentru a ne da seama cum ar fi mai bine pentru noi, sa ne gandim de cate ori a stricat Germania echilibrul continental, dar mai ales cati europeni au murit pentru a-l restabili.
Alex Leonte
