Vechea denumire in limba greaca veche a raului Buzau si a orasului Buzau, atestata in secolul IV i. Hr., a fost Mousaios (Μουσαίος). Plecand de la forma greceasca Mouseos, istoricul Vasile Parvan considera ca numele Buzaului vine de la forma tracica Bouzeos, transcris gresit (Μπ se pronunta b in greceste, ori in textul antic a fost omis π). Parvan a emis ipoteza ca denumirea deriva din radicalul trac Buzes, la care s-a adaugat sufixul -eu, forma a vechiului -aios (greco-latin).
Un document din anul 376 mentioneaza un rau cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orasului, nume pe care l-a primit de la acest rau, pe al carui mal se afla. Pe pamantul Buzaului si-au facut simtita prezenta toate culturile materiale intalnite pe teritoriile locuite de romani. La sfarsitul neoliticului in aceasta zona s-a dezvoltat cultura Gumelnita-ceramica pictata, fiind una dintre cele mai representative din Europa, acest lucru fiindu-ne demonstrat de descoperirile arheologice de la Suditi, Aldeni, Pietroasele si Cremenea. Epoca bronzului si-a facut aparitia pe teritoriul judetului Buzau prin cultura de la Monteoru. Epoca fierului este marcata de statuia gasita in anul 1893 la Fantanele-Naieni, unde au fost scoase la lumina si primele vase de ceramica datand din secolul al V-lea i.Hr. Perioada migratiilor gotilor, slavilor, hunilor si avarilor este semnalata la Izvorul Dulce, Sarata-Monteoru si Niscov. In perioada medievala a existat si o cetate a Buzaului, despre care s-au pastrat doar cateva mentiuni in documente straine, iar targul, mentionat ca fiind deja existent la 1431, a devenit si sediu episcopal ortodox in secolul al XVI-lea. Incepand cu secolul al XVII-lea, a inceput o perioada in care numeroase lupte si invazii, precum si dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea si depopularea Buzaului. Orasul insa a fost mereu reconstruit, localnicii punand simbolul pasarii Phoenix pe stema orasului, ca simbol al renasterii. Secolul al XIX-lea a adus o perioada de inflorire culturala si economica a Buzaului. In aceasta perioada a fost construit Palatul Comunal, cladirea–simbol a orasului, care a devenit centru industrial si nod feroviar. In timpul primului razboi mondial, Buzaul a fost ocupat de trupe germane, multi locuitori refugiindu-se de fortele de ocupatie in satele din preajma sau in Moldova. Dezvoltarea orasului a fost franata temporar, dar s-a reluat dupa razboi. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, industrializarea Buzaului a fost accelerata fortat, populatia sa triplandu-se in mai putin de 50 de ani. Dupa revolutia din 1989, economia puternic industrializata a fost reasezata intr-un context capitalist.
Surse: Wikipedia, descopera.ro
A.D.
