Ziua Nationala a Portului Traditional din Romania este sarbatorita in fiecare an, in cea de-a doua duminica din luna mai. Ziua Nationala a Portului Traditional din Romania a fost instituita in cea de-a doua duminica din luna mai, printr-o lege care a fost publicata pe 13 mai 2015, in Monitorul Oficial. Buzoienii sunt asteptati la Galeriile de Arta Buzau cu o expozitie de costume populare traditionale atat din zona Munteniei cat si din alte zone ale tarii. Mesterii populari iti vor impartasi din istoria costumelor, traditiilor si obiceiurilor meleagurilor buzoiene. Costumul popular este, poate, una dintre cele mai importante marturii ale culturii unui popor. In ceea ce priveste Romania, de-a lungul deceniilor de evolutie a portului traditional, progresele s-au evidentiat mai putin in modificari semnificative ale croielilor, cat mai ales intr-o continua infrumusetare a pieselor de baza.

Astfel, de-a lungul timpului, elementele principale distinctive ale costumului popular romanesc au ramas camasa (piesa de baza), purtata atat de barbati, cat si de femei, respectiv itarii (specifici costumului barbatesc) si fota sau catrinta (prezente in protul traditional al femeilor). Alte piese vestimentare romanesti includ, de asemenea, sarica, dar si pieptarul, confectionat din piele de animal, sau caciula influentata de daci - toate acestea fiind specifice sezonului rece.

Desi elementele principale ale portului popular romanesc nu s-au schimbat foarte mult din punctul de vedere al croielii, in schimb atunci cand vine vorba de ornamentatie, modelele s-au diversificat de-a lungul timpului, existand in prezent stiluri diferite pentru toate regiunile din tara noastra.

Cea mai veche marturie iconografica a portului popular traditional romanesc este reprezentata de figurine ceramice din zona Craiovei, datand din neolitic si despre care cercetatorii considera ca reproduc decorul costumului popular. De asemenea, numeroasele dovezi arheologice, datate din epoca bronzului, atesta podoabe precum salbele purtate la gat, dar si cusaturile de pe haine, statuetele avand desenate croiala pieselor vestimentare precum camasa, catrinta sau opregul cu ciucuri lungi.

In acceptiunea specialistilor, costumul popular traditional romanesc a trecut prin diferite etape de-a lungul istoriei. Astfel, initial s-a diferentiat de cel al popoarelor vecine, creandu-se, de asemenea, si stiluri si motive pentru diferitele zone ale tarii, dar si cromatici si modele pentru categorii de varsta, categorii sociale etc. In a doua etapa, care a avut loc in plina dezvoltare economica si industriala, materialele industriale au inlocuit textilele casnice. Totodata, au aparut piese cu influenta oraseneasca: de exemplu, marama alba a fost inlocuita de naframa.

In a treia etapa, portul popular a inceput sa fie inlocuit treptat de hainele "orasenesti" si sa nu mai fie purtat in mod regulat, la treburile casnice. Astazi, portul popular se foloseste pentru valorificarea traditiilor artistice, dar si la evenimente sau sarbatori locale din regiunile unde se pastreaza datini si obiceiuri stravechi.

Cu toate acestea, in prezent exista un interes din ce in ce mai mare pentru sustinerea si promovarea identitatii nationale romanesti, vizibila nu numai prin "restaurarea" unor sarbatori precum Dragobetele, ci si prin interesul pentru vechile elemente si motive ale portului traditional romanesc. Astfel, iia romaneasca a reintrat in tendintele modei, iar din ce in ce mai multi desgineri romani lanseaza haine cu modele traditionale romanesti.In mare, costumele populare romanesti se pot imparti in sapte regiuni folclorice. Mai detaliat, costumele populare romanesti se pot clasifica pe zone etnografice, numarul zonelor variind intre 40 si 120, totul depinzind de persoana care face impartirea si de criteriile folosite. Confectionarea costumului popular romanesc a pornit de la materii prime produse in gospodariile taranilor dar a evoluat odata cu trecerea timpului, reprezentand azi o adevarata maiestrie atat in obtinerea si decorarea tesaturilor cat si a broderiilor.Portul popular are aceeasi structura pe tot teritoriul tarii dar se deosebeste de la o regiune la alta prin amanunte cum ar fi croiul, forma si culoarea.Cele sapte mari regiuni folclorice sunt:

• Transilvania|Transilvania-ArdealCampiile de vest: Campia Muresului Inferior ; Campia Crisurilor (Crisul Negru, Crisul Alb, Crisul Repede); Campia Somesului inferior (Țara Oasului)
• Banat, cuprinzind Lunca Timisului si Caras-Severin.
• Valahia, cuprinzand Oltenia si Muntenia.Zona Dunarii inferioare, cuprinzand Baragan, Dobrogea si sudul Moldovei.
• Moldova, inclusiv Basarabia, Bucovina si Transnistria. 
• Balcanicii sau Romanii din peninsula Balcanica, care la randul lor se impart in 4 sub-grupe.
• Daco-romanii de-alungul granitelor romanesti: Cadrilater (Bulgaria), Timoc (nord-vestul Bulgariei si estul Serbiei), Voivodina/Banatul sarbesc si in Ucraina (mai ales in regiunile Cernauti si Odesa Odesa)
• Istroromanii in Istria, CroatiaMacedoromanii (sau "aromanii") in Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia.Meglenoromanii in Grecia si Macedonia.

Costumul popular muntenesc are ca piesa de baza camasa lunga, de culoare alba. Cu o evidenta influenta bizantina, costumul popular nu poate fi imaginat cu camasa cu maneci scurte.Pentru mult timp, lungimea camasii a fost impusa de moravuri si s-a mentinut ca simbol al dependentei sexului feminin. De la nastere si pana la moarte, camasa il insoteste pe taran la muncile campului si la sarbatori. Ea indeplinste, de asemenea, rolul de marca sociala, in cadrul societatii rurale.Exista o camasa a duminicilor, a sarbatorilor de peste an, a Pastelui si Craciunului, camasa fecioarei si a vaduvei, a nuntilor, a nasterii si a botezului, a datinilor si obiceiurilor, camasa mortii.Pentru taranul roman, nasterea, nunta si inmormantarea erau evenimentele cele mai importante, fiind tratate in conformitate cu indicatiile si interdictiile mostenite prin traditie.Portul popular a evoluat odata cu romanul, a fost alaturi in cele mai importante momente din viata fiecarui om de rand, atat in clipele fericite, cat si atunci cand nenorocirile s-au abatut asupra familiei si a comunitatii. Mai mult, costumul popular a fost acolo in momentele in care romanul si-a revendicat drepturile, s-a luptat pentru o viata mai buna, cand a castigat sau cand a fost reprimat si redus la tacere. Toate aceste evenimente nu au trecut fara sa influenteze arta populara, alaturi de credinta puternica in Dumnezeu pe care a avut-o taranul roman. Costumul popular este reflectia trasaturilor definitorii ale stilului de viata traditional, a romanului traditional cu setea acestuia de a descoperi frumosul, de a-l crea, de a-l cultiva prin virtutile sale primordiale: dragostea de glie, curajul, aspiratia la libertate si avantul creatiei.

A.D.