Aşa cum v-am obişnuit, continuăm rubrica noastră de prezentare a “chipurilor de sfinţi şi mari duhovnici ai secolului

 XX” (Continuare din numerele trecute): Ieromonah Amfilohie Brânză  (corespondenta din Athos) si Prea Cuviosul părinte Macarie de la Cetăţuia-Ciolanu-Buzău.  - Ieromonah Amfilohie Brânză - schitul Diaconeşti, Bacău (corespondenţă din muntele Athos-Grecia)  “...Astăzi, suntem luptaţi cu deosebire şi este foarte important să luăm seama la pornirile lăuntrice ale noastre. Mulţi caută să-şi perfecţioneze corpul prin exerciţii de tot felul şi în mod deosebit prin gimnastica yoga; alţii merg mai mult pe regim alimentare special, cu gândul de a-şi prelungi viaţa; alţii cad victime diferitelor practici oculte sau spiritiste; alţii practică magia; iar foarte mulţi sunt atei, ori existenţialişti. Toţi pun în centru “omul”, şi de aceea caută în fel şi chip să-l perfecţioneze, să-l ilumineze sau desăvârşească. Antropocentrismul a căpătat aşa de mari proporţii astăzi, încât a devenit un fapt îngrijorător pentru menirea oamenilor. S-au depărtat atăt de mult de natura reală a omului, încât partea duhovnicească este neglijată total. Oamenii duc o viaţă ori spirituală ori materială, nicicum duhovnicească. 

Aşa se explică de ce ştiinţele pe de o parte şi tehnicile de meditaţie pe de altă parte, au luat asemenea proporţii, încât s-a ajuns să se piardă raţiunea lucrurilor. Adică să li se atribuie cu totul alte raţiuni decât cele reale lucrurilor şi chiar “omului”. Ori aceasta este ceva deosebit de grav pentru fiinţa umană. Nu se mai vorbeşte deloc de “Persoană”. Omul a fost treptat-treptat depersonalizat. Nu se mai vorbeşte nimic despre”omul făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”, despre Dumnezeu-Persoană, despre relaţiile dintre persoane, despre lucrarea Duhului Sfânt, despre suflet, despre Harul lucrător al Duhului Sfânt şi Energiile Duhului. Se alunecă mereu în interpretări de tot felul de înlocuire mai ales a termenilor sacrii cu alţii “tehnici”, “matematici”, “poetici” chiar. Vă rog să luaţi bine seama la această lucrare satanică de îndepărtare subtilă a oamenilor de la adevărata raţiune a lucrurilor şi inserarea în subconştientul lor (pervertirea conştiinţei) a tot felul de înlocuitori şi raţiuni false. Înţelegeţi deci de ce atâta sete de plăceri, tehnicitate, recorduri, culori, forme, senzaţii, reclame, propagande, vorbiri cu spiritele murdare, scene de groază, etc. - mai ales în ţările occidentale cu un nivel mai ridicat de “civilizaţie”, unde duhovnicia lipseşte cu totul? Pe măsură ce au mers mai mult pe calculele aparaturii electronice ori pe principii de gândire personale, oamenii au pierdut raţiunea reală a lucrurilor. Au pierdut total noţiunea de Persoană. Au numit omul în fel şi chip, iar ceea ceeste adevărat nu mai recunosc De aceea lor li se pare ceva”normal” homosexualitatea, ba mai mult ne consideră pe noi înapoiaţi şi inculţi pentru că nu admitem şi noi aşa ceva.

          Chiar înainte să plec din ţară, am văzut la televizor cum în Anglia s-a ţinut un fel de congres la care s-a votat stabilirea vârstei de 18 ani limită, pentru luarea în căsătorie a bărbaţilor între ei, în loc de 16 ani cât fusese până la data respectivă. Vedeţi dar fraţilor, că aceste anomali sunt fixate prin lege în alte state care nouă, ni se par a fi modele de civilizaţie. Câtă ruşine!”

          - Prea Cuviosul părinte Macarie de la Cetăţuia-Ciolanu-Buzău(+):

          Reporterul: Părinte, putem folosi mijloacele din ziua de astăzi pentru scop bun, adică: televizorul, telefonul, calculatorul...

          A.M.: Aşa după cum şi cuvântul îl folosim şi la cel bun lucru şi la cel rău...aşa şi cu acestea, şi noi suntem nişte aparate, prin noi poate vorbi şi Cel Bun şi cel rău, căci Hristos spune: ”Nu sunteţi voi cei ce vorbiţi, ci Duhul este Cel ce vorbeşte prin voi...”, aşa şi gura noastră vorbeşte şi bune şi rele...deci prin ea putem şi slăvi şi urî...!

          R: Da, dar unii preoţi zic...

          A.M.:...unii preoţi, care preoţi? Nu după haină vă uitaţi, că noi nu credem în haină, în cuiere...că pot fi în hăini lungi şi cu fapte de întuneric, să ne uităm după fapte, că spune Evanghelia: ” nu poţi culege roade bune din mărăcine...!”, Îi veţi cunoaşte după faptele lor, că mulţi prooroci mincinoşi vor ieşi şi vor înşela cu sfaturile lor strâmbe pe toţi...”

          R.: În societatea noastră se vorbeşte despre deschiderea dosarelor de colaboratori cu securitatea ale clericilor, episcopilor, preoţilor, nu credeţi că şi asta este cu ştiinţa lui Dumnezeu? Sau este o sminteală care ar trebui trecută sub tăcere? Cum vedeţi asta?

          A. M.: Aceasta este tot o lucrarea a Duhului, este dacă vreţi ca o spovedanie, să vadă ca într-o oglindă cum este, să-şi vadă faţa lui şi să se schimbe, să se pocăiască, o îngăduie Dumnezeu tot din iubire, să nu se fugă de aceasta, să se îndrepte...dacă nici acum când suntem pe pământ nu vrea să ştie de aceasta şi se fereşte, dar la Judecată, când tot Cerul şi pământul va ştii de faptele sale, ce va mai zice? Este începutul Judecăţii, aşa cum Învierea începe de aici şi judecata, tot de aici începe...        

                                 Va urma                        

I.G.

          “Cele şapte păcate capitale sunt:

    1) Prostia, 2) Recursul la scuze: Nu ştiu, n-am ştiut,           3) Fanatismul, 4) Invidia, 5) Trufia neroadă,    6) Turnătoria, 7) Răutatea gratuită”