Buzaul la pas. O "repede ochire", retrospective. O piata in stil modernist din perioada interbelica. Piata “Av. Stan Sararu”
- Detalii
- Categorie: Editorial
- Publicat: Sâmbătă, 09 Februarie 2019 11:00
Zilnic ne poarta pasii prin zona centrala a urbei noaste .Trecem prinsi de treburi si de o fuga nebuna in contratimp. Vederea ne este limitata si aservita , din ce in ce mai mult , acelor necesitati primare din ierarhia pe care a trasat-o marele psiholog Maslow . Peste drum de strada Ostrovului se arata ,aparent monumentala, o biserica cu ecouri medievale , unde odinioara targovetii isi cercetau sufletele , calcand, poate printre smarcurile de la buza padurii. Era o biserica aproape de codrul Vlasiei , codru care ajungea spre centrul urbei si apoi ducea spre Cetatea lui Bucur . Pe atunci era strabatut de calatori cu daravele negustoresti si de catre amarnicii lotrii .Trecand pe o alee ajungi in Piata Centrala a urbei . Aceasta poarta numele edilului interbelic sub care s-a facut acest stabiliment : Piata Av. Stan Sararu.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului are pe rol o cerere în care este atinsă între altele și privatizarea fostei Edituri Politice a PCR transformată de Andrei Pleșu în Editura Humanitas și atribuită prin Ordin de ministru al Culturii, în Guvernul FSN Iliescu-Roman, prietenului și colegului său din Grupul pentru Dialog Social, Gabriel Liiceanu. Mai mult: conform procesului afl at pe rol la CEDO în Afacerea Humanitas a fost implicat și un alt membru al GDS și totodată al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN): cunoscutul activist Gabriel Andreescu.
Municipiul 
Trecutul vorbeşte. Trecutul apropiat ne conturează o perpetuă imagine a secăturii politice care nu are frontiere dincolo de timp, spaţiu şi ideologie. Aici însumăm vechile secaturi cu fanfaronadă naţionalistă din perioada interbelică, secăturile proletare bolşevice şi secăturile criptocomuniste postdecembriste. Libidinoasă specie socială! Ea poate fi găsită permanent în cadrul marilor evenimente considerate esenţiale pentru o naţiune. Poate fi vazută la 24 Ianuarie, anul Unirii Principatelor, la 1 Decembrie, anul Marii Uniri, de Ziua Independenţei de stat şi lista poate continua. Alături zăcăcesc şi prelaţii bisericeşti cu feţele smerite , niște autentice morminte vrăuite , intonând litania lor stereotipă. Puţin le pasă de stat şi de naţiune. Totul face parte din programul populismului politicianist. Secături ! Speculanţi de sentimente şi mâncători de parale nemuncite. 
Societatea Exploratorilor
Până în ultima zi a domniei și a vieții sale, Ștefan a ținut sabia în mână. Grigore Ureche spune că Ștefan cel Mare a murit într-o zi de Marți, la 2 Iulie 1504, în scaunul său domnesc de la Suceava, dupa ce a domnit 47 de ani, două luni și trei săptămâni, și a înălțat 44 de mănăstiri și biserici în toată Moldova, încât pe vremea aceea un duh Creștinesc de sfințenie plutea peste tot pământul cel binecuvântat al Moldovei.
