2 pareri - Șefa „la UE” si "Propaganda kremlineză"

dancila ateneuNu știu dacă socrul domnului Donald Tusk a fost în vara lui 1979 cu Dacia sa 1300 pe litoralul românesc al Mării Negre. Mulți polonezi au fost. Și unguri, și cehi, și nemți redegiști sau refegiști. Aceia dar și cei care tranzitau România, venind spre sau dinspre Bulgaria, au rămas toți prizonieri în țara noastră, sau la granițe, dormind prin mașini cu copiii și înjurând fiecare pe limba lui și România și pe Ceaușescu, care tocmai raționalizase benzina și le ceruse tuturor turiștilor străini să o plătească în dolari. De unde dracu s-avem dolari, mă române, că suntem socialiști ca și voi, tâmpiților! Am venit în vacanță, mă, la voi, fi-v-ar ospitalitatea a dracu, o fi zis socru lu’ Tusk sau alți polonezi! Ceaușescu – nex! – noi suntem neam de haiduci, frate-frate, dar benzina cu parai, pe aici nu se trece, dacii și romanii, Cântarea României! Da, românii n-au luat ostatici doar evrei și nemți (cetățeni români, răscumpărați de alte state de la Ceaușescu) au luat ostatici și turiști din țările socialiste. Iar, la ce scandal diplomatic a fost atunci, Donald Tusk n-are cum să nu știe asta. Dar n-a zis, că e civilizat. A zis că are fii-su Duster și că Duckadam (șvab la orgine) este un erou român.

Rautate dincolo de moarte! Din intamplarile preotului vrancean Giorgica Vatra!

cimitir cruce moarteAveam scris de mai mult timp articolul acesta dar ceva mă reținea să împărtășesc cu ceilalți gândurile mele. M-a convins că este necesară publicarea, o întâmplare recentă. Unii dintre dumneavoastră știu că administrez o firmă de servicii funerare. Într-o dimineață am fost solicitat să transport de la morgă la una dintre capelele funerare ale orașului un decedat. Pentru că biserica de care aparținea familia nu avea cameră mortuară au apelat la un preot dintr-o parohie vecină. Primind acceptul am dus sicriul cu trupul neînsuflețit și am așteptat cântărețul să deschidă capela. După mai mult timp, acesta a venit direct la mine și mi-a spus:

- Nu mai primim mortul la noi la capelă.

- De ce? Am întrebat mirat.

- Pentru că l-ați adus dumneavoastră cu mașina.

- Dar eu prestez un serviciu. Nici măcar nu îl cunosc pe decedat. Este spovedit de părintele lui paroh, tot el va face slujba, nu are nici o legătură cu mine.

- Așa a spus părintele meu și eu așa vă spun.

Un film care merita vazut ! „Aceasta este povestea inrobirii tale”

elibereazaFilmul reprezinta o radiografie a conditiei umaneprivita indurata lungaa istoriei. Acest filmare la bazaun eseu scris de catre Stefan Molyneux .Va asigur cafilmul nu este"politically correct". Asa si trebuie sa fie. Este unexercitiu de libertatecare onoreazapersonalitatea fiecaruia dintre noi. Este o invitatie la trezirea constiintei .

„Aceasta este povestea inrobirii tale. Cum s-a ajuns aici ? Cum puteti in sfarsit sa va eliberati ?

Ca toate animalele, oamenii vor sa domine si sa exploateze toate resursele din jurul lor. La inceput am vanat, am pescuit si am cultivat dar apoi ceva magic si teribil in acelasi timp s-a intamplat cu mintile noastre. Am devenit singurii dintre animale inspaimantati de frica mortii si de viitoare pierderi. Si acesta a fost inceputul unei mari tragedii si a unei mai mari posibilitati. Vedeti, atunci cand ni s-a facut frica de moarte, de ranire si de inchisoare, am devenit controlabili si foarte valorosi intr-un mod in care nici o alta resursa nu poate fi.

Didactica frustra. Quo vadis ?

didactica 2Traim fara indoiala o stare de indecizie. Rasturnarea unor valori in mod constant, a fost de natura sa ne tulbure certitudinile a ceea ce am stiut si stim despre educatie. Si totusi, suntem obligati sa ne repliem si sa ne definim pe mai departe actul educational in sine , sa facem acest act de educatie un supravietuitor, in orice conditii, indiferent de temerile si de scepticismul pe care il transmite prezentul si incertul viitor. Educatia o putem concepe, fara doar si poate, ca pe un obiectiv de securitate pentru noi ca natiune.

Subcategories