Săracii români sunt cei mai săraci dintre săracii Europei (raport Monitorul Social)

saracii RomanieiCei 10% cei mai săraci români câștigă sub 974 de euro pe an. Sau, altfel formulat, peste 1,5 milioane de români trăiesc cu mai puțin de 3 euro pe zi, se arată într-un raport publicat de Monitorul Social. ”Săraci există peste tot, dar săracii noștri sunt sensibil mai săraci decât cei din celelalte țări: veniturile celor 10% cei mai săraci români sunt de 10 ori mai mici decât ale celor 10% cei mai săraci europeni”, arată documentul.

 

Ponderea în totalul național al veniturilor ce revin zecimii din populație cu cele mai mici venituri este o măsură a inegalității distribuției veniturilor (cu cât ponderea este mai mică, cu atât inegalitatea este mai mare). Celor mai săraci 10% dintre români le revin doar 2% din totalul veniturilor. Este cea mai mică proporție înregistrată în Uniunea Europeană. Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, rata sărăciei relative a fost în anul 2016 de 25,3%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 5.006.000 romani, se arată într-o cercetare recentă a Institutului National de Statistică. Peste unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. In perioada 2013-2016, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcție de nivelul și distribuția veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a evoluat ascendent, de la valoarea 23,0%, la 25,3% in ultimul an. Potrivit INS, cea mai ridicata incidenta a saraciei e in randul celor cu varsta de sub 18 ani, peste o treime dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie, mult peste nivelurile corespunzatoare adultilor, (creterea in 2016 fata de 2013 a fost de 2,5 puncte procentuale). Starea de saracie in aceasta perioada s-a mentinut la cote ridicate si la tinerii cu varste intre 18-24 ani (diferenta fata de inceputul perioadei a fost de 2,1 puncte procentuale), in 2016 ajungand sa afecteze putin sub o treime dintre ei.

Ce mai arată datele Statisticii:

Populația vârstnică (65 ani și peste) este afectată într-o măsură mai redusă de sărăcie (aproape 1 din 5 dintre aceștia), nivelulratei fiind inferior mediei pe ansamblul populației. Rata sărăciei în rândul vârstnicilor a crescut în perioadă 2013-2016, cu 4,6 puncte procentuale.

Cele mai pronunțate diferențe pe sexe le întâlnim la grupă 65 de ani și peste, unde în anul 2016, femeile au atins valori ale ratei sărăciei cu 11,5 puncte procentuale mai mari decât ale bărbaților, caracteristică ce se menține pe întreagă perioadă. Bărbații mai afectați de sărăcie decât femeile au fost cei aflați în grupă de vârstă 50-64 ani (3,1 puncte procentuale).

Sărăcia este inegal distribuită în țară. Rata sărăciei a fost de aproape 4 ori mai mare în regiunea Moldovei, de peste 3 ori în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia și Sud-Est decât în regiunea București-Ilfov.Cele mai mari rațe ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (36,1%), Sud-Vest Oltenia (34,2%) ?i Sud-Est (31,2%), iar cea mai mică în București-Ilfov (10,2%).

Din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 18,9%, cu 7,3 puncte procentuale mai puțin decât în cazul persoanelor care nu au desfășurat nicio activitate economico-socială.

Circa un șomer din doi este sărac, bărbații șomeri având situația cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în șomaj (de două ori mai mulți bărbați decât femei).

Sărăcia este mai frecvență în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenți (în anul 2016 a atins 30,8%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (18,3% în ultimul an).

Urmărind schimbările survenite în ultimii 5 ani la nivel de sărăcie în funcție de statutul de ocupare a locuinței, observăm că această a avut o evoluție ascendentă pe ansamblu, mai pregnantă la statutul de chiriaș (+16,9 puncte procentuale) decât al celui de proprietar (+2,0 puncte procentuale).

Un sfert din populație nu a fost afectată de sărăcie datorită existenței transferurilor sociale. Doar pensiile au făcut ca 20,1% din populație să nu "cadă" în această situație nefavorabilă. Dacă nu s-ar fi plătit pensiile celelalte transferuri sociale, aproape din populație (49,6%) -ar fi situat sub pragul sărăciei relative mod evident situația -ar fi înrăutățit cazul persoanelor vârstnice (65 de ani ) care, într-o proporție de 85,3%, ar fi fost stare de sărăcie . Aceeași situație -ar fi înregistrat la persoanele aflate de 55-64 de ani, dar într-o proporție , de 54,1%.

Sursa: hotnews, Monitorul Social

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează